LIVE TEXT | Parlamentul de legislatura a XII-a are șase fracțiuni și același președinte: Igor Grosu, reales în funcția de spicher
Noul Parlament al R. Moldova, ales pe 28 septembrie curent, s-a întrunit miercuri, 22 octombrie, în ședința de constituire. Parlamentul de legislatura a XII-a are șase fracțiuni parlamentare și va fi condus de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, reales în funcția de spicher. Președinta Maia Sandu le-a cerut noilor deputați să mențină pacea și să pregătească R. Moldova pentru semnarea, în 2028, a Tratatului de aderare la UE.
Liderul PAS, Igor Grosu, reales în funcția de președinte al Parlamentului
Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, care a obținut o nouă majoritate parlamentară la alegerile din 28 septembrie, a fost ales președinte al Parlamentului de legislatura a XII-a.
Pentru candidatura lui Grosu și-au dat votul 55 de deputați, în timp ce contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 32 de voturi.
După ce i-a fost înmânat Stindardul președintelui Parlamentului, Igor Grosu a preluat conducerea ședinței Parlamentului.
Igor Grosu, absolvent al Facultății de Istorie, fost viceministru al Educației în perioada 2012–2015 și președinte al Parlamentului între 2021 și 2025, a mulțumit colegilor pentru „încrederea acordată”.
„Avem cu toții șansa unică să facem parte din generația integrării europene. Cred că suntem obligați să devenim generația integrării europene, din respect pentru cei care au stat la baza Renașterii Naționale acum mai bine de 30 de ani”, a declarat Igor Grosu.
Noul spicher a anunțat că ședința de astăzi a Parlamentului va continua în altă zi, pentru a alege vicepreședinții Legislativului și membrii Biroului permanent. Data și ora vor fi anunțate ulterior, după consultarea liderilor fracțiunilor parlamentare.
Deputații vor alege noul președinte al Parlamentului până la ora 17:00. Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” nu participă la votare
Deputații sunt chemați la urne să aleagă noul președinte al Parlamentului începând cu ora 16:00.
Potrivit deputatei Veronica Roșca, președinta Comisiei speciale pentru alegerea președintelui Parlamentului, procedura va dura o oră și se va încheia la ora 17:00.
Liderii Partidului Nostru și Partidului „Democrația Acasă”, Renato Usatîi și, respectiv, Vasile Costiuc, au anunțat că fracțiunile parlamentare pe care le conduc nu vor participa la votare.
„Totul e clar”, și-a argumentat decizia Renato Usatîi.
Alexandr Stoianoglo cheamă opoziția să acționeze unitar
Candidatul propus de Blocul „Alternativa” la funcția de președinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo, a declarat, de la tribuna Legislativului, că alegerea noului spicher reprezintă „un nou pas în direcția consolidării clasei politice” și a îndemnat opoziția să acționeze unitar.
„Cu toții ne putem imagina foarte bine cu ce se va încheia votul de astăzi. Și, cu toate acestea, privesc atât această nominalizare, cât și votul posibil ca pe un nou pas în direcția consolidării clasei noastre politice. Deocamdată, la nivel de opoziție și doar pe o singură chestiune”, a declarat Stoianoglo.
În discursul său, candidatul propus de Blocul „Alternativa” la funcția de spicher a subliniat necesitatea unui proces democratic echilibrat și a recunoașterii rolului opoziției în guvernarea statului.
Întrebat de liderul fracțiunii parlamentare a Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, de ce, în perioada în care a deținut funcția de procuror general, „nu și-a făcut munca” și „nu i-a închis pe cei care au furat miliardul”, Alexandr Stoianoglo a răspuns că tocmai dânsul a fost primul procuror general care a inițiat procesul de investigare a furtului miliardului.
La rândul său, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, i-a adresat o întrebare legată de cazul Veaceslav Platon.
„Unica perioadă în care această persoană nu a avut probleme cu legea a fost anume în perioada în care dumneavoastră ați fost procuror general. Așa că trebuie să vă întreb: în situația puțin probabilă în care o să fiți ales spicher, ce măsuri veți întreprinde în raport cu personajul Veaceslav Platon și problemele legale ale acestuia?”, a întrebat Radu Marian.
„Cu problemele respective trebuie să se ocupe organele de urmărire penală, nu politicienii. (...) Dar vreau să recomand un caz. Ridicați, vă rog, raportul făcut de Consiliul consultativ pe lângă președintele Republicii Moldova, doamna Sandu, despre analiza situației în sistemul bancar în 2010 – 2014, cu participarea experților externi, care a constatat că domnul Platon nu a participat la frauda bancară. Și el a fost eliberat din arest anume pe acest caz”, a răspuns Stoianoglo.
Igor Grosu: „Avem o șansă unică să devenim Parlamentul integrării europene”
„Ne angajăm să semnăm Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, înainte de finalul celui de-al doilea mandat de președinte al Maiei Sandu. (...) Avem o șansă unică să devenim Parlamentul integrării europene”, a declarat Igor Grosu, de la tribuna Parlamentului, înainte ca deputații să voteze noul spicher.
Potrivit lui Grosu, noul Parlament „nu are timp de pierdut”, iar printre prioritățile acestuia se regăsesc inclusiv majorarea standardelor de viață și asigurarea unei creșteri economice.
Întrebat de deputatul Blocului „Alternativa”, Ion Ceban, ce va face în eventualul său mandat de șef de Legislativ pentru a depolitiza instituțiile statului, inclusiv a Comisiei Electorale Centrale, Igor Grosu a declarat că majoritatea parlamentară va continua să le consolideze, pentru ca acestea să-și îndeplinească obligațiile, indiferent cine e la guvernare. Liderul PAS a amintit de „furtul miliardului” și de „laundromat”, când „instituțiile au fost moarte”.
În schimb, Igor Grosu a observat că a apărut „un fenomen nou”, numit „partid-primărie”, și a taxat faptul că până și bucătăresele sau paznicii au fost „obligați” să devină membri ai Mișcării Alternativa Națională. Totodată, Grosu a punctat că nu-și imaginează ca statul să activeze „fără buget” nici măcar o lună, în timp ce Primăria Chișinău nu are nici în luna a zecea un buget aprobat pentru 2025.
Ion Ceban a ținut să riposteze, afirmând că Maia Sandu era în Guvern atunci când s-a întâmplat „furtul miliardului” și că primăria capitalei „nu are, ca voi, restanțe la salarii” și nu „a lăsat Calea Ferată în paragină”.
Igor Grosu și Alexandr Stoianoglo, singurii candidați la funcția de președinte al Parlamentului
La funcția de președinte al noului Legislativ aspiră doi candidați - Igor Grosu propus de fracțiunea majoritară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Alexandr Stoianoglo din partea Blocului „Alternativa”.
Comisia specială pentru alegerea președintelui Parlamentului și-a desemnat conducerea
Comisia specială pentru alegerea președintelui Parlamentului de Legislatura a XII-a și-a ales conducerea. În funcția de președintă a fost desemnată Veronica Roșca, deputată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar funcția de secretar i-a revenit reprezentantului Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii.
Comisia este responsabilă de organizarea și desfășurarea procedurii de alegere a președintelui Parlamentului.
După desemnarea conducerii, deputații au luat o pauză de 30 de minute pentru a permite înregistrarea candidaților care doresc să participe la competiția pentru funcția de spicher.
A fost constituită Comisia specială pentru alegerea noului președinte al Parlamentului
Deputații noului Parlament au constituit Comisia specială pentru alegerea noului președinte al Legislativului. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de constituire a Parlamentului de legislatura a XII-a din 22 octombrie.
Comisia este formată din 11 membri, desemnați în baza principiului proporționalității, reprezentând toate fracțiunile parlamentare. Din partea Partidului Acțiune și Solidaritate au fost numiți șase deputați: Veronica Roșca, Vasile Grădinaru, Igor Chiriac, Artemie Cătănoi, Ersilia Qatrawi și Dorian Istratii.
Partidul Socialiștilor l-a desemnat pe Petru Burduja, Partidul Comuniștilor – pe Andrei Godoroja, Blocul Electoral „Alternativă” – pe Liliana Iaconi, Partidul Nostru – pe Alexandr Berlinschii, iar Partidul „Democrația Acasă” – pe Alexandru Chițu.
Hotărârea privind constituirea Comisiei a fost aprobată cu 99 de voturi ale deputaților prezenți. Comisia urmează să organizeze și să desfășoare procedura de alegere a președintelui Parlamentului.
Vasile Costiuc: „Vom fi o opoziție cu adevărat proeuropeană”
Fracțiunea Partidului „Democrația Acasă”, constituită din șase deputați, va fi condusă de liderul formațiunii, Vasile Costiuc. Vicepreședinte va fi Sergiu Stefanco, iar secretar – Ana Țurcan-Oboroc.
Potrivit lui Vasile Costiuc, fracțiunea Partidului „Democrația Acasă” va fi „o opoziție proeuropeană, poate prima dată în ultimii cinci-șase ani, cu adevărat proeuropeană”.
„Noi suntem pe axa București-Washington cu parteneriate și cu prieteni la Bruxelles”, a declarat parlamentarul, care și-ar dori să vadă în Legislativ „mai multă cooperare, mai multă deschidere a celor majoritari, care au ajuns cu 55 de mandate, față de celelalte fracțiuni și, în special și în particular, față de cetățeni”.
Costiuc a promis să aducă la tribuna Parlamentului, „cetățeni, cu problemele lor”, inclusiv „pe acei fermieri care au intrat în incapacitate de plată”.
„Noi suntem dispuși, deschiși, așa cum o să ne vedeți în următoarele ședințe parlamentare, să votăm proiectele ce țin de interesul național, ce țin de integrarea europeană, ce țin de bunăstare, cu argumente, cu discuții transparente. O să facem și noi, la rândul nostru, discuții pe platforma parlamentară pentru a convinge societatea că aici se lucrează în interesul societății”, a mai spus liderul fracțiunii Partidului „Democrația Acasă”.
„Vom susține orice inițiativă reală pentru cetățeni și pentru stat”: Promisiunea lui Renato Usatîi în Parlament
Partidul Nostru va fi reprezentat în noul Parlament de șase deputați. Conducerea fracțiunii a fost stabilită astfel: Renato Usatîi va deține funcția de președinte, Elena Grițco – pe cea de vicepreședintă, iar Alexandru Berlinschii va exercita funcția de secretar.
De la tribuna Legislativului, Renato Usatîi a declarat că formațiunea pe care o conduce va sprijini orice inițiativă bine argumentată și orientată spre interesul cetățenilor și al statului Republica Moldova.
„Oamenii, cetățenii așteaptă de la noi schimbări reale și așteaptă ca noi să lucrăm. Eu am văzut, mai ales în 11 ani de când tot încercam să ajungem în Parlament, că mulți au făcut cea mai dură opoziție, alții cea mai dură guvernare. Noi vom munci și vom face tot posibilul, repet, ca orice inițiativă venită din partea oricărei fracțiuni, dacă are argumente și are și o acoperire și un sprijin, va fi susținută de noi. Vreau să mulțumesc cetățenilor pentru încredere. Să-i asigur că nu vom dezamăgi. Fracțiunea Partidului Nostru va merge în teritorii și vom munci așa cum am muncit și în campania electorală”, a punctat Renato Usatîi.
Ion Ceban: „Fracțiunea ”Alternativa” va fi vocea poporului în Parlament”
Fracțiunea parlamentară „Alternativa” va fi condusă de Gaik Vartanean, iar Olga Ursu va fi vicepreședinte. Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței de constituire a Parlamentului de liderul Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban.
„Fracțiunea Blocului ”Alternativa” va fi vocea poporului aici, în Parlamentul Republicii Moldova, și va munci doar în interesele cetățenilor și ale statului”, a declarat Ion Ceban.
El a cerut deputaților responsabilitate și curaj în exercitarea mandatului, precizând că legile trebuie adoptate „în interesul cetățenilor, și nu al unui singur partid”.
Acesta a menționat că, în numele primarilor și locuitorilor, cheamă la maturitate politică și responsabilitate față de cetățeni.
Precizăm că Ion Ceban a anunțat anterior că va renunța la mandatul de deputat și va rămâne în funcția de primar al municipiului Chișinău.
Vasile Tarlev va activa ca deputat neafiliat: „Regret destrămarea Blocului Patriotic, dar respect decizia colegilor”
Liderul Partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, a anunțat că va activa în calitate de deputat neafiliat. Fostul prim-ministru a declarat că rămâne devotat principiilor Blocului Electoral Patriotic, în componența căruia a mers în campania pentru alegerile parlamentare, deși colegii săi au ales alte direcții politice.
„Regret că colegii mei din Blocul Electoral Patriotic au decis așa cum au decis, însă respect deciziile lor”, a declarat Tarlev.
El a menționat că nu se va alătura niciunei fracțiuni parlamentare.
„Fiind președinte al Partidului Viitorul Moldovei, nu am niciun drept să ader sau să devin membru al unei fracțiuni a altui partid. Astăzi declar statutul meu de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ca deputat independent, neafiliat politic”, a precizat Vasile Tarlev.
Fostul premier a adăugat că va colabora cu toți deputații care „împărtășesc aceleași viziuni” și că va susține proiecte orientate spre dezvoltarea economică și socială.
Diana Caraman: „Nu recunoaștem rezultatele alegerilor”
Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) va fi reprezentată în noul Parlament de opt deputați. Deputata Diana Caraman va conduce fracțiunea, Valeriu Muduc a fost desemnat vicepreședinte, iar Andrei Godoroja va exercita funcția de secretar.
De la tribuna Legislativului, Diana Caraman a declarat că PCRM nu recunoaște rezultatele alegerilor parlamentare, susținând că acestea „nu au fost nici democratice, nici libere”.
„Au fost desenate și dictate”, a afirmat parlamentara.
Totodată, lidera fracțiunii parlamentare a comuniștilor a anunțat inițierea unor consultații cu partidele de opoziție, în vederea formării unei „coaliții care va obliga conducerea să lucreze în interesele oamenilor”.
„În acest spirit, eficiența poate fi obținută prin unitatea tuturor forțelor de opoziție. Inițiem consultații pentru crearea unei coaliții opoziționale — o coaliție care va impune autorității să lucreze în interesele oamenilor”, a punctat Caraman.
Igor Dodon: „Vom fi o opoziție dură, dar profesionistă”
Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că 17 deputați care au acces în noul Parlament pe lista Blocului Electoral „Patriotic” vor forma fracțiunea parlamentară a socialiștilor.
Președinte al fracțiunii va fi Igor Dodon, vicepreședinte – Zinaida Greceanîi, iar secretară – Alla Darovannaia.
Igor Dodon a denunțat „abuzuri” din partea guvernării în timpul campaniei electorale și și-a exprimat speranța că noua componență a Parlamentului „va da dovadă de curaj și va apăra democrația, statul de drept și interesul național” al R. Moldova.
„Noi, deputații din opoziție, vom avea nevoie și de caracter, și de curaj, și de comunicare între noi, fiindcă, în Republica Moldova, lucrurile au degenerat grav în ultimii ani. Democrația trebuie scoasă din captivitate. Libertatea de opinie trebuie eliberată de sub cenzura de partid, iar instituțiile statului trebuie readuse în slujba legii și a poporului. (...) Noi, socialiștii, vom reprezenta o forță de opoziție dură, critică, dar și profesionistă, și responsabilă, cu propuneri concrete de îmbunătățire a vieții cetățenilor. Și vom avea mereu în vizorul nostru interesul național al R. Moldova”, a declarat Dodon.
Socialistul a criticat politicile Uniunii Europene și susținerea acordată de NATO R. Moldova.
„Noi suntem o țară neutră și ar fi o mare greșeală dacă noi vom renunța la neutralitatea noastră. Și nu e bine că experții militari NATO, francezi sau englezi, pregătesc azi militarii moldoveni pentru implicare în lupte armate. Ei ne înarmează nu pentru interesul nostru, ci pentru interesul lor”, a mai spus socialistul la ședința de constituire a Parlamentului.
PAS are 55 de deputați în noul Parlament. Doina Gherman: „Va fi Parlamentul aderării la Uniunea Europeană”
Partidul Acțiune și Solidaritate este reprezentat în noul Parlament de 55 de deputați. Lista a fost prezentată de la tribuna Legislativului de noua președintă a fracțiunii PAS, Doina Gherman. Vicepreședinți ai fracțiunii au fost desemnați Veronica Roșca, Lilian Carp și Ion Groza, iar deputatul Igor Chiriac a fost numit secretar.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne obiectivul central al noii legislaturi, a subliniat Doina Gherman.
„Parlamentul de legislatura a XII-a va fi Parlamentul aderării la Uniunea Europeană. Moldova noastră a mers departe în acești ani, acum e momentul să mergem până la capăt. Aderarea la Uniunea Europeană este proiectul de țară al întregii societăți și este menit să asigure pacea, prosperitatea și consolidarea democrației. Astfel, ne angajăm să acționăm cu responsabilitate și fermitate pentru atingerea acestui obiectiv național”.
Lidera fracțiunii PAS a precizat că drumul către aderare presupune reforme complexe, dar inevitabile: „Înțelegem că acest drum presupune eforturi și reforme profunde, complicate, dar este singura cale care garantează un viitor sigur și prosper pentru Republica Moldova. Fiecare decizie pe care o vom lua în această legislatură trebuie să aducă țara mai aproape de Uniunea Europeană. Stimați colegi, dragi cetățeni, în numele fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate vă asigur de unitatea, voința și determinarea noastră de a face ca Republica Moldova să fie pregătită să devină stat membru al Uniunii Europene până la finalul acestei legislaturi”, a spus Doina Gherman.
Maia Sandu îi cere noului Parlament al R. Moldova să îndeplinească obiectivul înscris în Constituție, cel de „a duce țara în UE”
Protejarea păcii, combaterea atacurilor hibride, finalizarea reformei în justiție, implementarea reformei administrativ-teritoriale, dezvoltarea economiei și armonizarea cadrului legal național cu cel european pentru semnarea, în timpul legislaturii actuale, a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană. Acestea sunt principalele sarcini trasate de președinta Maia Sandu noilor deputați, la ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a XII-a.
Șefa statului le-a spus deputaților aleși că cetățenii R. Moldova le-au încredințat în primul rând misiunea de „a păstra pacea” în țara noastră, după un scrutin „tensionat, cu multe încercări și provocări”, o parte dintre acestea fiind „alimentate din afară de cei care nu vor o Moldovă liberă și suverană”.
„În ciuda acestor încercări, moldovenii au ales pacea, dezvoltarea, au ales direcția europeană”, a punctat șefa statului de la tribuna Parlamentului, adăugând că autoritățile trebuie să continue eforturile, pentru ca niciun alt scrutin să nu mai poată fi amenințat de bani murdari, de influențe străine, iar „fenomenul cumpărării voturilor trebuie eradicat definitiv”.
Maia Sandu le-a mai transmis deputaților că finalizarea cu succes a reformei justiției reprezintă una dintre prioritățile pentru următorii ani. De asemenea, șefa statului a subliniat că noul Legislativ „este chemat să ducă la îndeplinire obiectivul înscris în Constituția Republicii Moldova de a duce țara în Uniunea Europeană”, în conformitate cu votul majorității cetățenilor oferit pe 28 septembrie 2025.
Mai multe detalii citiți AICI
Domnica Manole: „Aveți o misiune de mare demnitate și responsabilitate”
Alegerile parlamentare din 28 septembrie s-au desfășurat cu respectarea prevederilor Constituției și ale Codului electoral. Curtea Constituțională nu a constatat încălcări ale procesului electoral în măsură să influențeze în mod decisiv rezultatul final al scrutinului și atribuirea celor 101 mandate de deputat, a confirmat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, la ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a XII-a, din 22 octombrie.
Potrivit Domnicăi Manole, Curtea Constituțională a luat act de concluziile autorităților naționale și ale misiunilor de observare a alegerilor, potrivit cărora, „scrutinul s-a desfășurat în mod liber, corect și transparent, în conformitate cu cadrul legal”. Totodată, Curtea a ținut cont de hotărârile judecătorești pronunțate în legătură cu procesul electoral, „care nu au consemnat încălcări grave de natură să influențeze rezultatele alegerilor”.
Menționând că mandatul deputaților „este expresia directă a voinței poporului Republicii Moldova”, Domnica Manole a subliniat că misiunea care le revine este una „de mare demnitate și responsabilitate”.
Mai multe detalii, citiți AICI
Zinaida Greceanîi: „Deși alegerile care au avut loc nu au fost în totalitate libere, oamenii au făcut alegerea”
Ședința de constituire a noului Parlament al Republicii Moldova, prezidată de deputata socialistă Zinaida Greceanîi, a început cu intonarea imnului de stat. La ședință sunt prezenți 100 de deputați, lipsind doar Constantin Starîș, ales pe lista Blocului Electoral „Patriotic”. La ședință participă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, împreună cu membrii instituției, precum și președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman.
„Astăzi este un moment solemn, începutul unei noi legislaturi, un moment de reflecție, precum și de angajament. În calitate de decan de vârstă, vreau să vă felicit pentru încrederea pe care poporul Republicii Moldova v-a acordat-o, investindu-vă cu onoarea și responsabilitatea de a reprezenta, în acest înalt for legislativ, voința și aspirațiile tuturor cetățenilor. Deși alegerile care au avut loc nu au fost în totalitate libere, a fost multă isterie și manipulare, oamenii au făcut alegerea”, a menționat Zinaida Greceanîi, decana de vârstă supleantă, care conduce prima ședință.
Deputata socialistă a menționat că, „de azi, fiecare deputat are misiunea de a lupta nu pentru interesele înguste de partid, ci pentru interesele poporului și ale fiecărui cetățean în parte”.
„Parlamentul este un for al deciziilor politice, care trebuie să rămână un spațiu al dialogului respectuos, menționez, al dezbaterilor responsabile și al acțiunilor menite să slujească binele comun”, a punctat ea.
Zinaida Greceanîi a declarat că succesul unui Legislativ nu se măsoară doar prin legile adoptate, ci prin coeziunea, maturitatea politică și angajamentul față de statul de drept.
„În fața noastră stau provocări majore – economice, sociale și instituționale – care impun consolidarea capacităților administrative, modernizarea sistemelor de educație, sănătate, agricultură și protejarea mediului. Aceste provocări ne cer să dăm dovadă de unitate, echilibru și înțelepciune. Fiecare decizie adoptată trebuie să fie îndreptată spre asigurarea stabilității și prosperității naționale, cu atenție constantă față de nevoile cetățenilor”, a conchis Greceanîi.
Deputata PSRM i-a îndemnat pe noii deputați să-și exercite mandatul cu demnitate, integritate și responsabilitate, punând pe primul loc binele oamenilor. Aceasta a reamintit că Parlamentul nu reprezintă doar un partid, ci întreaga societate și le-a dorit tuturor deputaților succes în această misiune de înaltă responsabilitate, curaj în decizii și înțelepciune în acțiuni.
„Opoziție reală, dar constructivă” – ce așteptări au noii deputați ai Parlamentului
Înainte de prima ședință a noului Parlament, deputații s-au arătat hotărâți să răspundă așteptărilor cetățenilor care i-au votat.
Reprezentanții opoziției vorbesc despre necesitatea reformelor reale, a proiectelor sociale și a consolidării opoziției, în timp ce majoritatea PAS își propune continuarea parcursului european și promovarea incluziunii sociale.
Mai multe detalii, AICI.
Parlamentul ales pe 28 septembrie se întrunește în prima ședință
Parlamentul de legislatura a XII-a se reunește astăzi, 22 octombrie, în ședința de constituire, convocată prin decretul semnat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 de către Curtea Constituțională.
Ședința începe la ora 10:00 și este prezidată de deputata Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Zinaida Greceanîi, desemnată decan de vârstă supleant, după ce primii doi decani, liderul comunist, Vladimir Voronin, și deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Nicolae Botgros, au refuzat să conducă prima ședință.
La eveniment participă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, deputații aleși, membrii Curții Constituționale, ai Comisiei Electorale Centrale, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditați la Chișinău.
Validarea mandatelor și mesajul președintei
În debutul ședinței, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, va prezenta raportul privind rezultatele alegerilor și validarea mandatelor celor 101 deputați aleși.
Din momentul prezentării acestui raport, Parlamentul este considerat legal constituit.
Ulterior, șefa statului Maia Sandu va adresa un mesaj noilor deputați.
Formarea fracțiunilor și alegerea conducerii
După constituirea legală a Parlamentului, urmează formarea fracțiunilor parlamentare, proces care trebuie finalizat în termen de 10 zile. Fiecare fracțiune este alcătuită din cel puțin cinci deputați, conform Regulamentului Parlamentului.
Etapa următoare prevede alegerea președintelui Parlamentului, a vicepreședinților și formarea Biroului permanent. Parlamentul instituie o comisie specială care va organiza procedura de alegere a spicherului.
Învestirea președintelui Parlamentului are un caracter ceremonial, marcat prin înălțarea și înmânarea Stindardului președintelui Parlamentului de către decanul supleant de vârstă. Drapelul este purtat de Garda de Onoare, iar o copie este oferită fostului președinte al Legislativului.
După alegerea conducerii, Parlamentul va stabili numărul de vicepreședinți și va aproba componența Biroului permanent, care urmează să decidă înființarea comisiilor parlamentare permanente.
Numărul, denumirea și componența acestora vor fi aprobate prin vot în plen.
Componența noului Legislativ
Parlamentul de legislatura a XII-a este format din 101 deputați:
55 aleși pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate,
26 ai Blocului Electoral Patriotic,
8 ai Blocului Alternativa,
6 ai Partidului Nostru,
6 ai Partidului Democrația Acasă.
Mandatele deputaților și rezultatele alegerilor au fost confirmate de Curtea Constituțională pe 16 octombrie.
Ședința de constituire a noului Legislativ va fi transmisă în direct de Radio Moldova și de Moldova 1.
CITIȚI ȘI:
