Republica Moldova a devenit un „scut cibernetic” în Europa de Est: „Avem o agendă foarte încărcată”
Republica Moldova își propune să digitalizeze, până la sfârșitul anului 2025, cel puțin 75% dintre serviciile publice oferite de stat, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul Conferinței „Raportul de Extindere 2025”, la panelul „Competitivitate și creștere incluzivă” (Cluster III). Potrivit vicepremierului, R. Moldova a înregistrat progrese semnificative în digitalizarea serviciilor publice și în consolidarea securității cibernetice, devenind un „scut cibernetic” în Europa de Est.
„Continuăm în același tempo cu mai multe acte permisive care urmează să fie abolite, să fie simplificate. O facem cu mult drag, în special pentru sectorul nostru de producție, sectorul de servicii, pentru toți antreprenorii din Republica Moldova – mari, mici, medii. (...) La momentul actual, avem un procent de 73 atins. Ne propunem să digitalizăm 75% din serviciile acordate de către stat, până la sfârșit de an. Suntem într-o viteză foarte bună și am toată încrederea că obiectivul va fi atins”, a precizat ministrul.
Eugen Osmochescu a vorbit și despre progresele în domeniul securității cibernetice, evidențiind faptul că Republica Moldova și-a consolidat poziția ca actor regional în apărarea digitală.
„Noi, ca stat, mediul de afaceri, sectorul public și cetățenii, am rezistat unui atac masiv hibrid, în special în anul 2025. Știm câte eforturi au fost din partea sectorului public și privat. Gândiți-vă doar la o simplă cifră: crima cibernetică în anul 2025, care încă nu s-a încheiat, a costat circa 10.5 trilioane de dolari pentru statele lumii – 10.5 trilioane. Pentru un întreprinzător mic sau mediu, pierderile au constituit, în cazul acestor crime, în jur de 200.000 de dolari. Dacă vorbim de Republica Moldova, noi am devenit un scut cibernetic și de securitate în Europa de Est”, a punctat reprezentantul Guvernului.
Eugen Osmochescu a adăugat că Guvernul continuă să implementeze o agendă digitală complexă, orientată spre dezvoltarea unei noi generații de programe și instrumente de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, care să stimuleze competitivitatea și creșterea economică incluzivă.
„Avem o agendă foarte încărcată, de exemplu 5G Toolbox (un set de măsuri de siguranță concepute de Uniunea Europeană pentru a securiza rețelele 5G - n.r.). (...) Avem, din punct de vedere geopolitic, foarte mult de lucrat în sensul implementării mai multor inițiative. Ceea ce s-a făcut până acum a crescut într-o nouă generație de instrumente, o nouă generație de programe, pe care le vom continua - Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, de exemplu, programele de ajutor de stat, care au fost modernizate, vor fi modernizate, vor fi ajustate acquis-ului comunitar. Tot ce ține de programele de industrializare - noi vorbeam întotdeauna despre faptul că trebuie să trecem de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe producție, productivitate și la o economie bazată pe inovații”, a concluzionat Eugen Osmochescu.
Modificările majore în politica fiscală, analizate abia din 2027
Anul 2026 va fi unul de stabilitate fiscală, în care Guvernul va introduce doar ajustări minore și măsuri considerate pozitive pentru mediul de afaceri, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, la Conferința „Raportul de Extindere 2025”, în panelul dedicat competitivității și creșterii economice. Acesta a reiterat că R. Moldova a înregistrat, în ultimul an, progrese importante privind alinierea accizelor, impozitelor indirecte și a TVA-ului la standardele europene.
„Modificările sau inițiativele mai majore în partea fiscală ar trebui să vizeze anul 2027, ca ele să fie bine lucrate, consultate, să asigure o previzibilitate suficientă. În 2026, urmează să venim, în măsura posibilității, cu chestii mici, dar de bine, să le spunem așa”, a explicat ministrul.
Printre măsurile analizate se numără permanentizarea mecanismului de amânare a impozitului pe venit până la retragerea dividendelor, cel puțin pentru anumite categorii de agenți economici.
„Credem că ar trebui neapărat prelungit și chiar permanentizat mecanismul de amânare a impozitului pe venit până la retragerea dividendelor, cel puțin pentru unele categorii de agenți economici, să facem acolo unde este necesitatea și utilitatea maximă”, a spus Gavriliță.
Ministrul a adăugat că, deși se află în prima săptămână de mandat, prioritățile sale imediate vizează gestionarea lichidităților, rectificarea bugetului și politica fiscală pe termen scurt, dar a dat asigurări că va menține un dialog deschis și constructiv cu mediul economic.
Extinderea învățământului dual - una dintre prioritățile MEC
Autoritățile de la Chișinău își propun extinderea semnificativă a învățământului dual, astfel încât, până în 2029, circa 2.500 de tineri să urmeze anual această formă de studii. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat, la același eveniment, că sistemul dual reprezintă „un pilon al competitivității economice” și una dintre cele mai eficiente modalități de a conecta școala cu piața muncii.
„În 2023, am pornit de la aproximativ 1.000 de elevi care intrau anual în învățământul dual și am ajuns în 2025 să avem 1.700, deci o creștere de vreo 70% a admiterii, ceea ce pentru noi este un indicator foarte bun, precum și mai mult de 200 de agenți economici care astăzi participă în această activitate”, a spus ministrul.
Dan Perciun a explicat că învățământul dual este, în prezent, cea mai eficientă formă de pregătire practică.
„Businessul deseori ne cere să asigurăm competitivitatea și un nivel înalt de pregătire a absolvenților noștri. Adevărul este că o măsurătoare mai bună decât învățământul dual noi nu avem la această etapă. Și, atunci, pentru noi acesta este un proxy, ca să înțelegem în ce măsură reușim să pregătim absolvenți pentru mediul de business, împreună cu businessul, pentru că asta este esența învățământului dual”, a precizat ministrul Educației și Cercetării.
Dan Perciun a mai spus că instituția pe care o conduce și-a stabilit zece obiective strategice până în 2029, printre care atingerea țintei de 2.500 de tineri admiși anual în sistemul dual - aproximativ o treime din totalul elevilor din școlile profesionale și colegii.
Ministrul a remarcat și progresele Republicii Moldova în absorbția fondurilor pentru subvenționarea învățământului dual, un mecanism rar întâlnit chiar și în statele Uniunii Europene.
„Mă bucur să văd o rată bună de absorbție a subvențiilor pe care le oferă statul, pentru că asta este un instrument specific Republicii Moldova. Nu toate țările, mai bine zis, foarte puține țări din Uniunea Europeană, din lumea germanofilă, care au învățământul dual, oferă și subvenționarea acestui proces. Noi am și triplat bugetul de trei ori, de la 5 la 15 milioane de lei”, a spus oficialul.
Totodată, ministrul a anunțat că Republica Moldova se află în faza de definitivare a unui proiect de investiții de aproximativ 60 de milioane de euro, destinat modernizării școlilor profesionale și colegiilor tehnice.
„Suntem la etapa de definitivare a unui proiect de aproximativ 60 de milioane de euro, pe care ar trebui să-l dezvoltăm și să-l implementăm împreună cu Banca Consiliului Europei începând cu finele anului 2026. Sperăm să parcurgem toate procedurile, să le aprobăm în Parlament, ca să îmbunătățim baza tehnico-materială pe patru domenii-cheie din strategia de specializare inteligentă a Republicii Moldova și din strategia noastră de creștere a competitivității economice”, a menționat Dan Perciun.
Menționăm că reprezentanți ai autorităților, societății civile, mediului de afaceri și oficiali europeni, inclusiv comisara pentru Extindere, Marta Kos, au discutat, la conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, organizată pe 11 noiembrie, la Chișinău, despre progresele R. Moldova notate în ultimul Raport privind Extinderea, aprobat pe 4 noiembrie curent de Comisia Europeană, precum și despre reformele pe care urmează să le implementeze țara noastră pentru a accelera parcursul european.
CITIȚI ȘI:
