Moldova Security Forum 2025 | Rusia nu va admite greșeli și își va „recalibra infrastructura de influență”, în perspectiva alegerilor din anii 2028 - 2029 din R. Moldova
După ce a eșuat la alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană din anul 2024, precum și la scrutinul parlamentar din 2025, nereușind să împiedice parcursul european al R. Moldova, Federația Rusă nu-și va mai „permite greșeli” la viitoarele exerciții electorale din R. Moldova și își va „recalibra vectorii de influență”.
Tocmai de aceea, R. Moldova trebuie să întreprindă măsuri pentru a fi capabilă să-și apăra democrația, au atenționat vorbitorii de la panelul de discuții privind explorarea amenințărilor hibride și interferența externă cu care s-a confruntat R. Moldova în perioada premergătoare alegerilor, din cadrul „Moldova Security Forum 2025”, care are loc, în perioada 18 - 19 noiembrie, la Chișinău.
Ultimele alegeri, „test decisiv” pentru democrația din R. Moldova
Comunicarea, colaborarea și cooperarea, altfel spus „combinația celor trei C”, alături de adaptabilitate și creșterea sensibilizării au constituit pilonul central al strategiei Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru apărarea democrației Republicii Moldova în timpul ciclului electoral 2024 - 2025, a menționat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail Nichitin, la forum.
Ministra a subliniat că scrutinele au reprezentat un test decisiv al democrației pentru țară.
În timp ce vulnerabilitățile Republicii Moldova au devenit mai vizibile după 2022, răspunsul inițial s-a transformat într-o consolidare a capacităților, bazată pe eforturi de coordonare internațională, mobilizarea societății civile și profesionalizarea comunicării strategice.
Această experiență demonstrează că o democrație mică poate fi rezilientă, iar vigilența instituțională și parteneriatele internaționale acționează ca factori de multiplicare a securității.
„Ultimele două scrutine, în special, ne-au demonstrat că, la nivel legislativ, au fost necesare modificări într-o manieră destul de rapidă, la nivel strategic - trecerea de la managementul bazat pe acțiuni la cel bazat pe obiective, iar în plan operațional cred că cea mai importantă a fost sincronizarea instituțiilor și consolidarea eforturilor pe teren”, a subliniat ministra.
Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), a insistat asupra lecțiilor extrase din ultimele două scrutine majore din 2024 - alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, precum și din exercițiul electoral subsecvent din 2025.
„Trecerea de la scrutinul din 2024, din care am învățat niște lecții, și desfășurarea celui din 2025 demonstrează acea eficiență a modificărilor legislative care au fost efectuate, cum au funcționat acestea în practică și, din perspectiva instituției electorale, ne-am axat pe a preveni sau pe a diminua din interferențe străine”, a spus Caraman.
Șefa CEC a adăugat că, din perspectiva instituției electorale, au fost identificate patru riscuri majore la adresa integrității procesului electoral:
Finanțarea ilicită a campaniilor electorale, inclusiv în mediul online;
Atacuri cibernetice asupra infrastructurii, vizând atât Comisia Electorală Centrală, cât și cele peste 2.200 de secții de votare, inclusiv cele din străinătate;
Campanii de dezinformare și tentative de a compromite încrederea în instituțiile statului și în cea electorală;
Acțiuni concertate de destabilizare prin corupere electorală și participarea la proteste plătite.
Caraman a apreciat modificările legislative operate, spunând că au permis CEC să acționeze preventiv pentru a se pregăti pentru scrutinul din 2025 și a gestiona toate riscurile, inclusiv pentru a preveni înregistrarea unor blocuri camuflate și a nu admite „aceleași persoane cu aceleași practici absolut nedemocratice și cu aceleași instrumente de finanțare obscură a campaniilor electorale”.
„Ne-am pregătit pentru acest scrutin prin modificările legislative adoptate după alegerile din 2024. Am reușit să prevenim participarea în alegeri a unor blocuri camuflate. Ne-am consolidat capacitatea de intervenție, evitând suprapunerile cu alte instituții, am introdus o abordare strategică de evaluare a riscurilor și am mobilizat întregul spectru instituțional și civic pentru a apăra democrația”, a punctat Caraman.
Progres în consolidarea securității informaționale
La același panel de discuții, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (CCSD), a abordat subiectul manipulării informaționale și al ingerințelor străine ca parte integrantă a războiului hibrid aplicat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
Spre deosebire de forumul de securitate precedent, unde se vorbea în linii generale, la distanță de un an de la introducerea definiției de „manipulare informațională strategică” în legislație, CCSD a prezentat primul raport de țară detaliat „Tactici, tehnici și procedee de manipulare folosite de Rusia pentru influențarea proceselor democratice din Republica Moldova”.
„Din perspectiva dezvoltării instituționale, avem un progres important în consolidarea ecosistemului de securitate informațională a țării. Am reușit să facem un salt important în dezvoltarea componentei analitice, conforme standardelor europene. A fost testată această analiză, pentru a înțelege cum anume, care este infrastructura de care se folosește adversarul pentru a acționa în câmpul informațional, care nu este nimic altceva decât un câmp de luptă”, a declarat Ana Revenco.
CCSD a prezentat dovezi tehnice care atestă că Rusia investește la scară industrială în operațiuni și infrastructură de influență.
Raportul indică faptul că adversarul a construit și exploatează intens, coordonat și sincronizat, următoarele canale distincte de influență:
comunicarea oficială a statului rus;
Operațiunile media finanțate de stat;
Dezvoltarea și validarea rețelelor proxy (implicate în sectoare precum politica, religia, economia și componenta civică);
Exploatarea strategică a rețelelor sociale;
Dezinformarea facilitată cibernetic, incluzând componenta de inteligență artificială utilizată pentru a amplifica operațiunile de influență.
„Toate datele colectate, aceste dovezi tehnice evidente, reconfirmă încă o dată care este scopul final a adversarului și anume - blocarea integrării Republicii Moldova în Occident”, a subliniat Revenco.
Prin urmare, concluzia principală a CCSD este că adversarul nu își va mai permite greșeli. Aceasta impune o reconfigurare a obiectivelor de influență și o recalibrare a infrastructurii și vectorilor de influență în vederea „următoarei mari lupte”, făcând referire inclusiv la alegerile din 2028 și 2029.
Marea provocare rezidă acum în identificarea acțiunilor necesare pentru a reduce potențialul infrastructurii adversarului, a conchis Revenco.
Lecții din experiența R. Moldova: apărarea împotriva amenințărilor hibride
Martin Angeby, Consilier principal la Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride (Hybrid CoE), și-a concentrat intervenția pe lecțiile ce pot fi extrase din experiența Republicii Moldova pentru statele care se confruntă cu amenințări hibride.
„În contextul activităților hibride, sistemele justiției sunt acum obligate să abordeze aceste chestiuni rapid și asta este o normă și este o lecție pentru toți cei care se confruntă cu amenințări de acest fel”, a spus Angeby.
Referindu-se la finanțările ilegale, consilierul european a constatat că aceste practici necesită eforturi semnificative de supraveghere de stat pentru a identifica manipulările străine. De asemenea, oficialul a menționat că problema nu este specifică doar Moldovei, ci este răspândită, referindu-se la un raport OSCE despre alegerile prezidențiale din Polonia, unde au fost identificate conturi neautentice pe rețelele sociale care promovau o anumită opinie politică.
A treia lecție, considerată de expert crucială, se axează pe informarea proactivă și empatică.
„Dacă Guvernul nu vorbește, nu comunică, lasă un vacuum informațional. Prin multe studii am aflat că nu trebuie să fugim după minciuni, că ele sunt mai rapide, dar trebuie să umplem acest spațiu cu informații care creează încrederea în spațiul public. (...) Dacă Guvernul se simte limitat în ceea ce poate să facă, să spună. În ceea ce privește amenințările hibride, cred că societatea civilă în R. Moldova a jucat un rol foarte important și astfel de campanii trebuie să fie finanțate. Dacă vorbim despre comunicare empatică, înseamnă că trebuie să abordați fricile pe care le au oamenii. O perioadă îndelungată, frica de război a fost exploatată în R. Moldova”, a concluzionat Martin Angeby.
Menționăm că la Chișinău are loc, pe 18 și 19 noiembrie, cea de-a doua ediție a „Moldova Security Forum”, un eveniment care reunește circa 250 de oficiali din Republica Moldova și din statele partenere, reprezentanți ai NATO și ai Uniunii Europene, experți în securitate, membri ai societății civile și ai mediului academic.
Pe parcursul forumului, participanții analizează riscurile emergente, identifică vulnerabilitățile actuale și vor formula soluții comune și răspunsuri strategice menite să consolideze reziliența națională și regională.
CITIȚI ȘI:
