CALM, aviz negativ la proiectul de lege care vizează amalgamarea voluntară a localităților: „Slăbește autonomia comunităților”
Proiectul de lege care modifică unele acte normative și vizează amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale comportă riscuri pentru democrația locală și autonomia comunităților, susține Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care a emis un aviz negativ asupra acestui document. CALM solicită crearea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a textului, astfel încât „amalgamarea voluntară să devină un proces democratic, motivant și funcțional, integrat în reforma administrației publice”.
Modificările la care face referire CALM au fost avizate de Guvern pe 25 martie curent și prevăd, printre altele, că procesul de amalgamare voluntară se va încheia odată cu alegerile locale generale din 2027. Totodată, localitățile comasate nu vor trebui să organizeze alegeri locale anticipate, iar distanța de cel mult 25 de kilometri de la centrul administrativ până la celelalte localități comasate nu va mai constitui o condiție pentru amalgamare.
CALM reclamă faptul că niciuna dintre propunerile sale nu a fost luată în considerare și respinge explicit mai multe prevederi din proiectul de lege, inclusiv:
- reducerea pragului de vot pentru deciziile de amalgamare;
- stabilirea arbitrară a centrului administrativ;
- criteriile rigide privind populația și hotarul comun;
- excluderea criteriului economic;
- lipsa consultării prin referendum local.
Reprezentanții autorităților locale spun că reducerea pragului de vot calificat sau diminuarea reprezentativității în procesul decizional privind modificarea limitelor teritoriale „ar slăbi democrația locală și ar deschide calea ingerințelor politice arbitrare”.
„Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, prin referendum local”, susține CALM, cu referire la prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Congresul critică și eliminarea criteriului privind distanța de maximum 25 de kilometri până la centrul administrativ, care fusese prezentat inițial drept o garanție pentru accesul cetățenilor la servicii publice. Potrivit acestuia, modificarea ar demonstra contrariul - o tendință de centralizare și îndepărtare a serviciilor de oameni.
„Această schimbare dezvăluie că argumentul inițial era doar un paravan. În realitate, se urmăresc scopuri politice: crearea de primării acolo unde convine electoral, nu acolo unde există nevoia comunității. (...) Reforma trebuie să fie despre apropierea serviciilor de cetățeni, nu despre calcul electoral”, acuză CALM.
Organizația neguvernamentală califică această abordare drept „o trișare față de principiul subsidiarității și o deturnare a sensului reformei”.
Propunerile CALM pentru reforma administrației locale
CALM consideră că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat, ci trebuie să facă parte dintr-o reformă amplă a administrației publice.
Printre măsurile propuse de reprezentanții autorităților locale se numără acordarea de stimulente financiare pe termen lung, de minimum cinci ani, pentru localitățile care acceptă amalgamarea, reducerea numărului de raioane și crearea unor regiuni de dezvoltare cu competențe reale, clarificarea competențelor între autoritățile locale și cele centrale, după principiul „o competență – o sursă financiară”, precum și consolidarea orașelor-poli de creștere prin municipalizare.
Totodată, pentru a reduce dependența de bugetul central, CALM propune alocarea integrală a impozitului pe venit către orașe, direcționarea a 50% din acest impozit la locul de trai și cel puțin 20% din TVA către comunitățile rurale.
De asemenea, CALM mai menționează necesitatea creșterii atractivității funcției publice locale, prin salarii comparabile cu cele din administrația centrală, sporuri de performanță și programe de formare pentru aleșii locali.
Un alt element considerat esențial este crearea unui fond de cofinanțare, de 1-2% din bugetul public național, care să permită primăriilor accesarea proiectelor europene fără a pierde finanțări din lipsa contribuției proprii.
Menționăm că modificările avizate de Guvern au fost elaborate ca urmare a consultărilor desfășurate de autorități începând cu luna ianuarie, la care au participat peste 4.500 de aleși locali, a precizat șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu.
Secretarul general al Guvernului a mai spus că, în scurt timp, Executivul va propune conceptul pentru o reglementare în detaliu a procesului operațional de amalgamare voluntară.
Până în prezent, două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare: orașul Leova și comuna Călinești din raionul Fălești. Totodată, au fost inițiate 159 de decizii, iar 298 de comunități și-au manifestat interesul față de proces.
În Republica Moldova sunt aproape 900 de primării. În urma reformei administrației publice locale, prin comasare voluntară sau normativă, numărul acestora ar urma să scadă la aproximativ 300 sau, potrivit unor scenarii mai moderate, la 400 - 500 de primării.
CITIȚI ȘI:
