Noul acord de asistență cu FMI este un test pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova
După ce anul trecut a ratat o tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din programul anterior de finanțare, Republica Moldova a ajuns la un nou acord susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI) cu Fondul Monetar Internațional (FMI) fără finanțare directă. Este un semnal pentru credibilitatea politicilor economice a țării și pentru atragerea investițiilor, constată expertul economic Viorel Gîrbu.
„Acordurile cu FMI sunt adresate și importante acelor state care au acces dificil la piața financiară, au nevoie de resurse financiare și au nevoie de suport în procesul de dezvoltare economică. Aceasta este situația Republicii Moldova și din acest motiv Moldova tinde să semneze în permanență acorduri cu FMI. Riscurile sunt destul de limitate. Am văzut și în perioadele anterioare când acordul cu FMI a fost semnat și nu a fost dus până la capăt, iar ulterior se semna un acord nou”, a declarat economistul Viorel Gîrbu.
FMI garant în fața investitorilor
Recurența acordurilor cu FMI este determinată de vulnerabilitățile structurale și de accesul limitat pe piețele financiare externe și funcționează ca un indicator de predictibilitate pentru investitori și partenerii de dezvoltare.
„De obicei, FMI joacă rolul de instituție care asigură calitatea. În cazul în care există parteneri, investitorii, alți actori din acest sector, este mai confortabil ca proiectele lor să fie în state cu stabilitate economică și politică. Pentru a asigura atragerea de fonduri din partea donatorilor și să fie legitimitate în acest proces”, a explicat expertul economic.
Tranziția către un program strict tehnic vine însă pe fundalul unui eșec major înregistrat în precedentul program de finanțare, din cauza întârzierilor în reformele fiscale și expirării termenului contractual. Expertul constată că astfel situația forțează Executivul să caute împrumuturi la costuri mult mai ridicate.
Costurile economice ale ratării acordului precedent
„Avem continuitate în acele politici pe care le pregătim și atunci când ne gândeam anumite acorduri ne gândim să le implementăm aceste acorduri ca să asigurăm credibilitate. Din acest motiv, riscăm să nu avem credibilitate. În plus, și instabilitatea politică poate schimba abordarea”, a avertizat Gîrbu.
O dimensiune criticată de econimist vizează decizia Guvernului de a solicita PCI, într-o perioadă în care deficitul bugetar este prognozat să crească și poate duce la incapacități de a îndeplini criteriile de guvernanță riguroase.
„E o inconsecvență. Faptul că guvernul a ratat acele investiții ne costă și asta s-a văzut în bugetul public național și de acum încolo guvernul se împrumută la o dobândă mai mare. De ce guvernul a decis să nu continue mai departe cu un acord cu FMI prin care să atragă nu doar asistență tehnică, dar și mijloace financiare din partea instituțiilor, pentru mine rămâne o enigmă. Dar sunt persoane care sunt împuternicite să ia asemenea decizii. Faptul că FMI are reziliență și nu a semnat respectivul acord vorbește despre o dezaprobare față de politicile publice”, a conchis Viorel Gîrbu la Radio Moldova.
Economie fragilă, deficit în creștere
În perioada 7–20 mai, misiunea FMI s-a aflat la Chișinău pentru evaluare. Experții FMI estimează că economia Republicii Moldova va încetini în 2026, pe fondul efectelor războiului din Orientul Mijlociu și al continuării războiului din Ucraina. FMI estimează o creștere economică de doar 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025, în timp ce inflația medie anuală ar urma să ajungă la 8,1%. Experții FMI avertizează că, deficitul bugetar ar putea ajunge la 4,8% din PIB în 2026, în timp ce datoria publică este estimată să crească treptat până aproape de 40% din PIB.
Instituția recomandă autorităților moldovene simplificarea sistemului fiscal, reducerea scutirilor fiscale, inclusiv la TVA, și o administrare mai atentă a finanțelor publice pentru a evita dezechilibrele macroeconomice într-un context regional complicat și marcat de incertitudini geopolitice.
În cadrul programului anterior cu FMI, Republica Moldova a ratat anul trecut o tranșă de 170 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 2.9 miliarde de lei. Autoritățile au explicat atunci că ultima tranșă nu a fost debursată întrucât, pe parcursul anului, nu au fost desfășurate misiuni de evaluare, iar programul de finanțare a expirat pe 19 octombrie. FMI a invocat, totodată, întârzieri în implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță.
Din suma totală care nu a fost debursată, peste un miliard de lei erau destinați pentru programele finanțate prin Mecanismul de Finanțare Extinsă și Mecanismul Extins de Creditare. Alte 1.8 miliarde de lei erau alocate pentru programul finanțat prin Mecanismul de Creditare pentru Reziliență și Durabilitate.
CITIȚI ȘI:
