LIVE TEXT // Audieri în Parlament pe tema fraudelor electorale. DECIS: Parlamentul și Guvernul vor modifica de urgență cadrul legal pentru a asigura limitarea implicării cultelor religioase în politică și activități electorale
Reprezentanții instituțiilor responsabile de combaterea fraudelor electorale, semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului republican, au fost audiați în plenul Parlamentului. Directorul SIS, Alexandr Musteață, a avertizat că strategia Rusiei de infiltrare în mediul politic, prin corupție, dezinformare și manipulare, urmărește obținerea controlului asupra Parlamentului și instituțiilor statului, o tactică ce se va menține până în 2025. Și procurorul general, Ion Munteanu, a avertizat că scrutinul parlamentar de anul viitor „nu va fi simplu”, în condițiile în care schemele de corupție electorală sunt încontinuu „regândite, remodelate și adaptate”.
22:10 După aproximativ 12 ore de dezbateri, Parlamentul a adoptat cu votul a 57 de deputați proiectul de hotărâre a Parlamentului privind rezultatul audierilor parlamentare privind fraudele electorale semnalate în cadrul scrutinelor din 2024.
20:32 Pe ordinea de zi a fost introdus proiectul de hotărâre a Parlamentului privind rezultatul audierilor parlamentare privind fraudele electorale semnalate în cadrul scrutinelor din 2024..
20:26 Veronica Mihailov-Moraru a detaliat Planul de acțiuni ce vizează eficientizarea instrumentelor cauzelor privind infracțiunile de corupție electorală. Acesta prevede modificarea cadrului procesual-penal, penal, contravențional, precum și modificări la Legea cu privire la activitatea specială de investigație, Legea cu privire la partidele politice și Legea cu privire la contracararea activității extremiste. Planul va fi transmis comisiei juridice și va fi supus consultărilor pentru înregistrarea ulterioară a unei inițiative legislative.
20:03 La tribună a venit ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru. „În ciuda faptului că Guvernul și Parlamentul au fost foarte receptivi în ceea ce ține de operare modificărilor legislative, pentru ca instituțiile de forță să-și facă bine treaba și să depisteze la timp cauzele de corupție, asigurarea aplicării legii și acestor mecanisme ține în totalitate de reprezentanții acestor instituții: colaboratorii de poliție, procurori și judecători. Putem să înăsprim la nesfârșit pedepsele, dar aceasta nu va da roadele pe care le dorim: important este să nu se permită crearea de impunitate. Pentru aceasta este nevoie de investigare calitativă, rapidă și aplicarea de pedepse”, a spus ministra.
19:16 Pavel Postica a menționat trei măsuri care ar trebui luate pentru îmbunătățirea procesului electoral: prevenția donațiilor fictive din partea persoanelor juridice („să evităm crearea de entități juridice artificiale doar în ajun de alegeri”), înăsprirea regulilor de raportare financiară pentru competitorii electorali care nu respectă regulile de transparență financiară și limitarea participării la scrutine a formațiunilor politice, ale căror conducători nu prezintă declarații de avere și interese. „Doar opt partide politice s-au conformat acestei prevederi legale, restul nu s-au conformat. Apare întrebarea: cum partidele politice care nu respectă cadrul legal vor să se implice în procesul electoral? S-ar putea analiza anumite limitări pentru partidele politice care nu respectă cadrul legal”, a spus Postica.
18:50 „Provocările principale care au vizat administrarea acestui scrutin din punctul de vedere al CEC se referă la următoarele: finanțarea ilegală a campaniei electorale și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari, lucru ce a fost explicat cu lux de amănunte de colegii din organele de drept; dezinformarea și utilizarea de informații false care aveau scopul de a crea panică și de a amenința securitatea oamenilor și manipularea alegătorilor; acțiuni de agitație electorală, desfășurate în campania electorală, nereglementate de către Codul electoral, utilizarea legii nr. 26 pentru întâlnirea cu alegătorii și pentru discreditarea autorităților de către subiecți care nu au statut de competitor. S-a vorbit deja despre cultele religioase și reprezentanții acestora în campania electorală”*, a declarat Pavel Postica.
18:36 La tribună a ieșit vicepreședintele CEC, Pavel Postica. „Comisia Electorală Centrală a organizat pe 20 octombrie referendumul republican constituțional și primul tur al alegerilor prezidențiale. Rapoartele cu privire la organizarea celor două scrutine au fost prezentate Curții Constituționale, fiind confirmată constituționalitatea referendumului republican constituțional și legalitatea alegerilor prezidențiale, fiind validat mandatul de președinte al Republicii Moldova.”*
** 18:15:** „Examinarea faptelor ce implică fraudele electorale, semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și a referendumului nu ține de competența Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal”, a declarat directorul adjunct al Centrului, Victoria Colomiicenco.
17:45: Audierile autorităților continuă. La tribuna Parlamentului a venit directorul adjunct al Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Adrian Munteanu.
17:15: Viorel Cernăuțeanu, după ce a fost întrebat dacă procesul de a influența sistemul electoral în Republica Moldova ar putea continua și în contextul alegerilor parlamentare din 2025: „Acest lucru se încearcă, doar se schimbă metodele și tehnologiile. În ultimele două săptămâni am avut acțiuni comune, împreună cu colegii de la SIS, pentru a interveni și stopa unele procese continue, prin care se încearcă ocolirea cadrului legal din Republica Moldova”.
17:01: Șeful IGP a vorbit despre metodele de introducere a banilor pentru coruperea electorală în țara noastră. Potrivit lui, tranzacțiile din Federația Rusă au fost făcute inclusiv pe mai multe tipuri de cartele. Doar într-un caz, suma transferului a ajuns la două milioane de lei.
16:31: Deputații au revenit în sala plenară. Ședința a început cu raportul șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.
15:36: După patru ore de audieri, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pauză. Deputații vor reveni în ședință la 16:20.
14:43: În perioada electorală din 2023, pentru a compromite alegerile locale, Rusia a cheltuit peste un miliard de lei. În acest an, aceleași cheltuieli au fost depășite încă din luna aprilie, a precizat șeful SIS. Potrivit lui, în prezent, vorbim de o sumă de ordinul sutelor de milioane de dolari alocați de Federația Rusă pentru interferențe în Republica Moldova, pe diferite canale.
„Azi, vorbim în special de imixtiunea în procesul electoral, dar de fapt sunt mult mai multe paliere. Sunt camuflate, sunt acoperite, nu vizează doar grupul criminal Șor. Se extinde și pe alte paliere, dar aici mă opresc”.
14:36: Autoritățile din Republica Moldova își consolidează capacitățile de investigație și monitorizare a fluxului de monede virtuale, a precizat șeful SIS.
14.33: SIS nu dispune de un studiu privind impactul TikTok-ului în Republica Moldova, însă are un raport referitor la intensitatea utilizării platformei. Alexandru Musteață a declarat că între companie și instituțiile statului există un mecanism de colaborare. „Când identificăm un profil sau un video care răspândește informații false, întocmim un raport. Decizia de a elimina sau nu acel video, nu și contul, aparține companiei”. Șeful SIS a adăugat că viteza de reacție a platformei este una lentă: „Până reușim să blocăm un video, apar deja alte zeci”.
În context, Alexandru Musteață a vorbit despre necesitatea unor instrumente legale mai eficiente, astfel încât nu doar TikTok, ci alte platforme de socializare să devină mult mai receptive și rapide în acțiunile lor, în special când este vorba de combaterea propagandei și dezinformării în Republica Moldova.
14.04: „Strategia Rusiei este, a fost și va fi, și în 2025, infiltrarea în mediul politic a persoanelor și entităților afiliate sau controlate, inclusiv acoperite de către Federația Rusă în scopul obținerii controlului asupra Parlamentului și respectiv, a celorlalte instituții din țară”, a declarat Alexandru Musteață. Potrivit șefului SIS, această strategie mizează pe corupție politică și electorală, dezinformare, manipulare, dar și acțiuni stradale și dezordine.
13:59: La raport a venit directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
13:44: Centrul Național Anticorupție a pornit 30 de cauze penale pe perioada desfășurării campaniei electorale a alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional. Dintre acestea, șapte au fost transmise procuraturilor municipale pentru a fi expediate instanței de judecată. Totodată, instituția a efectuat 500 de percheziții în regiunile țării, iar 150 de persoane au statut de bănuit, printre acestea fiind consilieri municipali, viceguvernatori, pretori, dar și cetățeni simpli. De asemenea, CNA a aplicat sechestre în valoare de peste 57 de milioane de lei.
Până la sfârșitului anului 2024, CNA urmează să transmită în instanța de judecată încă șase cauze penale inițiate pentru corupere electorală. Raportul a fost prezentat în plenul Parlamentului de către directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari.
13:27: La raport a venit directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari.
13.16: Ion Munteanu a avertizat că, anul viitor, „nu vom avea un exercițiu electoral simplu în ceea ce privește asigurarea votului liber exprimat”. Potrivit lui, schemele de corupție electorală sunt încontinuu regândite, remodelate și adaptate. „Dacă noi inițial încercam și pescuiam genți de bani, la moment în cauzele penale care pleacă în judecată, banii sunt transferați. Vorbim de implicarea băncilor străine. Evoluția și tendința de corupere electorală nu a dispărut, însă vom încerca să fim maxim eficienți.”
Procurorul general a vorbit despre importanța unui dialog constructiv în vederea modificării legislației, în special în ceea ce privește reglementarea clară a circulației criptomonedelor în Republica Moldova. „Vorbim de coruperea electorală prin utilizarea masivă a criptovalutei. Modalitățile de corupere sunt sigur că vor fi nu mai simple decât cele care s-au folosit până acum”.
12:42: Procuratura Generală a formulat o serie de propuneri pentru modificarea legislației, în scopul prevenirii și combaterii corupției electorale. Ion Munteanu a accentuat importanța adoptării acestora înainte de următorul scrutin, adică până la alegerile parlamentare din 2025.
12:38: Ion Munteanu anunță că, în decurs de mai puțin de o lună, au fost pornite 84 de cauze penale ce vizează infracțiuni cu privire la procesul electoral, dintre care 70 – privind fapte de corupere electorală, un caz – privind falsificarea rezultatelor votării, trei cauze – privind încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale. În instanță au fost expediate cinci cauze.
„Fără a dramatiza situația, pot afirma cu certitudine: 84 de dosare nu este altceva decât o parte mică a infracțiunilor înregistrate și documentate. (....) Până la acest scrutin din toamnă, am reușit să identificăm și să prevenim fluxul de bani preconizat pentru coruperea alegătorilor”.
12:34: Audierile parlamentare au început. Primul la raport a ieșit procurorul general, Ion Munteanu. Deputații afiliați lui Ilan Șor au părăsit plenul Parlamentului, în semn de protest.
Autoritățile din Republica Moldova au anunțat, anterior, că aproximativ 130.000 de persoane ar fi fost implicate într-o amplă schemă de cumpărare a voturilor, care ar fi fost orchestrată de Federația Rusă prin intermediul lui Ilan Șor. În perioada septembrie-octombrie, înainte de alegeri, aproximativ 39 de milioane de dolari ar fi fost transferați din Rusia în conturile acestor persoane, potrivit investigațiilor. Detalii - AICI.
Președinta Maia Sandu, care a candidat pentru un nou mandat fiind susținută de partidul de guvernare, a denunțat ceea ce a numit „o fraudă fără precedent”, în prima sa reacție după alegerile din 20 octombrie. „Scopul a fost să cumpere 300.000 de voturi”, a declarat ea atunci. „Nu pot ei frauda, cât putem noi vota” - a precizat și premierul Dorin Recean.
Rusia a depus toate eforturile pentru a submina procesul electoral din Republica Moldova, inclusiv prin finanțare ilicită, cumpărare de voturi, dezinformare și atacuri cibernetice, s-a arătat într-o declarație emisă de Departamentul de stat al SUA, după primul tur al alegerilor. Și Comisia Europeană a denunțat, atunci, un „amestec fără precedent al Rusiei” în referendumul și alegerile din Republica Moldova, în timp ce Ministerul de Externe de la București și-a exprimat „preocuparea puternică față de ingerințele masive, sistematice, coordonate de vectori din Federația Rusă” în alegerile din țara noastră.
