RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII // Gazul european ajunge în regiunea transnistreană, satele au pierdut jumătate de milion de locuitori, iar pentru PA și PCCOCS se dă „bătălie”
Criza energetică continuă să domine actualitatea. La exact o lună după ce gigantul rus Gazprom a sistat livrările de gaze către Republica Moldova – decizie care a lăsat malul stâng în frig și întuneric, iar malul drept cu facturi mai mari la energie –, Uniunea Europeană ne-a oferit, din nou, „colacul de salvare”: un grant nerambursabil de 64 de milioane de euro. Astfel, pentru prima dată, gazul european a ajuns și pe malul stâng al Nistrului.
Săptămâna aceasta a început cu vești bune – Uniunea Europeană „ne salvează din nou”, a anunțat premierul Dorin Recean în cadrul unei conferințe de presă susținută la aproape o lună de la declanșarea crizei gazelor, care a afectat atât malul stâng al Nistrului, cât și pe cel drept. Recean a prezentat trei soluții, coordonate cu Bruxelles-ul, menite să atenueze impactul crizei. Imediat, Chișinăul va livra în stânga Nistrului 3 milioane de metri cubi de gaze, așa cum i-a cerut Tiraspolul; de urgență, UE va acorda țării noastre un grant de 30 de milioane de euro, care vor fi utilizate inclusiv pentru producerea energiei electrice pentru malul drept al Nistrului la prețuri ante-criză și pe termen lung – UE și Chișinăul vor lucra la un plan de reziliență pentru doi ani. O zi mai târziu, CSE a decis: împrumută regiunea transnistreană cu 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, în baza unui contract semnat între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz, iar acordul este garantat de UE.
În timp ce în Europa oficiali de rang înalt declarau că UE a oferit „un colac de salvare” Republicii Moldova și că, în timp ce Gazprom-ul șantajează, UE aduce sprijin, la Chișinău anunțul autorităților a stârnit, însă, mai multe întrebări decât a oferit răspunsuri. Și opiniile experților s-au împărțit: în timp ce unii erau de părere că soluțiile propuse ar reprezenta, de fapt, o cedare din partea Chișinăului, alții le vedeau, dimpotrivă, drept o încercare de a depăși criza care afectează cele două maluri ale Nistrului. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a răspuns criticilor, într-o emisiune la Radio Moldova, precizând că, pe termen scurt, ajutorul va pune capăt imediat crizei energetice, iar pe termen lung va elimina șantajul energetic din partea Rusiei.
Discuțiile în contradictoriu au continuat pe malul drept timp de mai multe zile – perioadă în care și propaganda rusă, și Tiraspolul parcă au luat apă în gură. Abia pe 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat că Tiraspolul a acceptat ajutorul Uniunii Europene. În aceeași seară, a avut loc prima ședință de lucru la care s-au discutat detalii tehnice prin care acest ajutor urma să ajungă la cetățenii din stânga Nistrului. Ședința s-a încheiat, însă, fără rezultate concrete și cu nemulțumiri din partea Tiraspolului. Chișinăul a propus modalități alternative de livrare a resurselor energetice pe malul stâng, iar Tiraspolul a criticat această nouă opțiune, menționând că e nedumerit de ce cantitate de gaze va beneficia.
În timp ce Tiraspolul părea că trage de timp, evitând să ofere informațiile solicitate de Chișinău, criza energetică continua să pună presiune pe bugetele locale și buzunarele oamenilor de pe malul drept, pentru care facturile la gaze și energia electrică au crescut considerabil. În sprijinul lor a venit, însă, Danemarca, care a anunțat că alocă 5,4 milioane de euro pentru a ajuta moldovenii vulnerabili să-și plătească facturile. La sfârșitul săptămânii, premierul Dorin Recean a anunțat că UE oferă Republicii Moldova nu 30 de milioane de euro, dar 64 de milioane de euro. Șeful Guvernului a cerut Tiraspolului să prezinte lista beneficiarilor ajutorului oferit de UE, precizând că Chișinăul NU va admite ca gazul să fie folosit de Uzina Metalurgică sau fermele de cripto. Cum vor fi folosiți banii am explicat AICI, iar cum (nu) poate Republica Moldova aproviziona regiunea transnistreană cu energie electrică fără MGRES am explicat AICI.
La exact o lună de la sistarea livrărilor gazelor rusești, UE și Chișinăul au reușit, prin efort comun, să aducă gaz european în regiunea transnistreană. Prin decizia CSE, Chișinăul a redirecționat 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în stânga Nistrului și 10 milioane pentru achiziția energiei electrice pe malul drept. Totul achiziționat prin compania moldovenească SA Energocom. „Nu este un compromis politic, ci o soluție pragmatică (a Chișinăului) și umanitară (a Uniunii Europene). Unii vor încerca să interpreteze această decizie ca o cedare. Faptele arată altceva. Chișinăul și partenerii europeni au rupt un cerc vicios în care oamenii de pe ambele maluri erau ținuți ostatici de incertitudine, dezinformare și manipulare - constantă, zilnică, toxică”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.
Vă întrebați ce se va întâmpla după 10 februarie? Guvernul ne informează, fără a oferi mai multe detalii, că va urma „o discuție bazată pe condiții clare, transparente și legale”: „Moldova nu mai acceptă regulile impuse de alții”.
Veștile bune din Uniunea Europeană nu s-au oprit aici. Pe lângă sprijinul oferit în criza gazelor, săptămâna aceasta a adus și alte vești pozitive pentru Republica Moldova. Parlamentul European a adoptat, pe 30 ianuarie, raportul privind Facilitatea pentru Republica Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro. Banii oferiți de comunitatea europeană vor acorda sprijin inclusiv în domeniul infrastructurii de transport și energetică, de construcție a două spitale și de menținere a prețului la energia electrică și la gaz. Experții atrag atenția că, pentru a beneficia de acest sprijin, țara noastră trebuie să elaboreze proiecte bine definite și să asigure eficiență în utilizarea resurselor.
Tot în această săptămână, au fost publicate rezultatele preliminare ale recensământului din 2024. Datele prezentate sunt îngrijorătoare: în ultimul deceniu, Republica Moldova a pierdut aproximativ 400 de mii de locuitori, ajungând la 2,4 milioane. Mai mult, satele au pierdut aproape jumătate de milion de locuitori, în timp ce populația orașelor a crescut cu 7%. Fiecare a treia persoană din țară locuiește în capitală. Ce limbă vorbim, cum ne identificăm și ce religie respectăm – află toate detaliile AICI.
Ultimele zile au adus vești proaste și pentru cele două procuraturi specializate din Republica Moldova – PA și PCCOCS – fuzionarea cărora o dorește și o propune ministra Justiției. Motivul? Corupția, inclusiv cea politică și electorală, „înflorește” și este nevoie de o consolidare a celor două instituții responsabile direct de combaterea acestui flagel în perspectiva alegerilor parlamentare, care ar putea fi organizate la toamnă. Șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin, respinge acuzațiile. „Nu știu care e problema pe care încercăm să o rezolvăm”, a declarat ea în timpul prezentării raportului de activitate al instituției pe care o conduce, eveniment ce a avut loc la o zi după propunerea ministrei Veronica Mihailov-Moraru. Documentul arată că PA a înregistrat rezultate „istorice” în 2024, în ciuda faptului că a funcționat cu un număr record de mic de angajați. Experții spun că prin această reformă s-ar vrea plecarea din sistem a Veronicăi Dragalin, care, deși a fost promovată în funcție de PAS, este acum criticată de unii exponenți ai formațiunii politice. Ministra respinge, însă, criticile și spune că reforma trebuie văzută ca o „abordare instituțională, nu ca o decizie legată de persoane”.
La două zile după ce Ministerul Justiției a anunțat intenția de a comasa procuraturile specializate, Procuratura Generală a atras atenția că orice modificare trebuie să țintească un act de justiție eficient, bazat pe nevoile reale ale societății și aliniat la bunele practici europene, iar Consiliul Superior al Procurorilor a făcut apel la un dialog constructiv și profesionist între instituțiile statului. Reforma a fost comentată și de ambasadorul UE la Chișinău. Janis Mažeiks consideră că orice modificare trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ de calitate, respectiv, schimbările să fie bine gândite și consultate înainte de a fi adoptate.
Alte știri pe scurt:
Trei partide politice fac front comun și își lansează propriul bloc politic – „Alternativa”. Pe lângă MAN, PDCM și Congresul Civic, în alianță a intrat și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. „Alternativa” proeuropeană propusă de aceștia este văzută cu scepticism de experți și analiști politici, care consideră că blocul ar urma să reprezinte, de fapt, interesele Kremlinului în Republica Moldova.
Planurile administrației Trump de a suspenda toate ajutoarele federale pentru 90 de zile au trezit îngrijorări în Republica Moldova, în condițiile în care finanțarea externă joacă un rol important în dezvoltarea domeniilor-cheie, cum ar fi sănătate, infrastructură, democrație sau justiție. Expertul în studii diplomatice la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola, consideră că fondurile americane vor fi reluate selectiv în Europa, inclusiv în țara noastră.
