RETROSPECTIVA // R. Moldova ar putea adera la UE în 2028, după ce și-a ales o majoritate proeuropeană: Rezultatele alegerilor, aplaudate în Occident
Cetățenii R. Moldova au oferit, pe 28 septembrie, un vot „clar” în favoarea direcției europene, o „ripostă” Federației Ruse și „o palmă corupției”, iar rezultatele alegerilor parlamentare au fost aplaudate, la propriu, în Occident. În timp ce Comisia Electorală Centrală se pregătește să aprobe Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să-l expedieze pentru validare la Curtea Constituțională, fugarii sunt, rând pe rând, condamnați, iar regiunea transnistreană se confruntă cu o nouă criză a gazelor.
Noul Parlament, învestit până la sfârșitul lunii octombrie
Cei 1 milion 608.518 de alegători care au ieșit, pe 28 septembrie curent, la urne sau 52.21% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot au trimis cinci concurenți electorali în viitorul Parlament:
Partidul Acțiune și Solidaritate: 50.20% sau 792.557 de voturi (55 de mandate de deputat);
Blocul Electoral „Patriotic”: 24.17% sau 381.505 voturi (26 de mandate);
Blocul Electoral „Alternativa”: 7.96% sau 125.685 de voturi (opt mandate);
Partidul Nostru: 6.20% sau 97.852 de voturi (șase mandate);
Partidul „Democrația Acasă”: 5.62% sau 88.679 de voturi (șase mandate).
Ceilalți 17 concurenți electorali au acumulat mai puțin de un 1% din voturi.
Soarta celor șase mandate de deputat obținute de Partidul „Democrația Acasă” urmează să fie tranșată de Curtea Constituțională, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a avertizat, pe 3 octombrie, acest concurent electoral pentru promovare electorală coordonată prin conturi false pe TikTok, cu implicarea unor persoane oficiale străine declarate indezirabile pe teritoriul R. Moldova. Formațiunea a fost lipsită de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni. Liderul partidului, Vasile Costiuc, a respins acuzațiile și a negat implicarea în campanii manipulatorii pe TikTok.
CEC va aproba, în a doua jumătate a zilei de 5 octombrie, Raportul cu privire la rezultatele alegerilor și îl va expedia Curții Constituționale, care are 10 zile la dispoziție pentru a valida sau a anula rezultatele alegerilor și mandatele noilor deputați. Ulterior, în termen de maximum 30 de zile de la alegeri, președintele R. Moldova va convoca noul Parlament în ședința de constituire, care ar putea fi prezidată de comunistul Vladimir Voronin, decanul de vârstă al viitoarei legislaturi (84 de ani).
Aplauze în UE, Rusia reclamă „nereguli”
Observatori naționali și internaționali au constatat că scrutinul a fost unul competitiv, a decurs fără situații deosebite și, deși a fost marcat de ingerințe rusești, a demonstrat că R. Moldova „continuă să funcționeze ca o democrație”.
Cei mai importanți lideri europeni au felicitat cetățenii R. Moldova pentru alegerea făcută, iar presa internațională a titrat că: „Partidul pro-UE din Moldova câștigă alegerile, marcate de acuzații de ingerință rusă”.
„Subversiunea rusă nu a funcționat”, a jubilat liderul ucrainean Volodimir Zelenschi; „Ați scris o pagină de istorie”, a transmis președintele României, Nicușor Dan; „Viitorul Republicii Moldova este în Europa!”, a exclamat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
„Suntem pregătiți să împărtășim lecțiile învățate cu toate țările care se tem că alegerile lor ar putea fi amenințate de Rusia”, a declarat președinta Maia Sandu la Summitul Comunității Politice Europene (CPE), care a avut loc pe 1 și 2 octombrie în Danemarca. Șefa statului a fost întâmpinată cu flori la eveniment și aplaudată de toți cei aproape 50 de oficiali UE, șefi de state și de guverne, participanți la reuniunea în cadrul căreia anul 2028 a fost avansat ca fiind cel al aderării R. Moldova la UE.
Și senatorii români s-au ridicat în picioare și au aplaudat, a doua zi după alegeri, opțiunea proeuropeană a basarabenilor, iar fostul președinte roman Traian Băsescu a comentat că ziua de 28 septembrie 2025 a fost cea în care „un pâlc de urmași ai luI Ștefan cel Mare l-au învățat pe Vladimir Putin că omenirea a inventat ceva mai puternic decât toate armele: VOTUL”.
Numai Rusia a pus la îndoială rezultatele preliminare ale alegerilor din Republica Moldova: „Unele forțe politice nu sunt de acord. Vorbesc despre posibile încălcări ale alegerilor. Ar fi greșit să facem evaluări nefondate”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Plahotniuc, Țuțu, Tauber, Călin și Creangă, decizii în instanțe
Prima săptămână după alegeri a fost „fierbinte” în instanțele de judecată. Fosta deputată Marina Tauber, o apropiată a fugarului Ilan Șor, a fost condamnată, pe 30 septembrie, la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023. De asemenea, instanța a dispus confiscarea de la Tauber, care a fugit între timp în Federația Rusă, a peste 206 milioane de lei în folosul statului.
Totodată, instanțele au respins, pe 2 octombrie, toate cele patru recursuri depuse de avocații lui Vladimir Plahotniuc privind schimbarea măsurii preventive, acesta aflându-se, în prezent, la Penitenciarul nr.13, după ce a fost extrădat din Grecia.
Și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, reținut pe 22 iulie împreună cu Plahotniuc la Atena, a ajuns în cătușe la Chișinău. Acesta a fost reținut în seara zilei de 2 octombrie, în timp ce ar fi încercat să intre „neobservat” în R. Moldova, unde era dat în urmărire, mituind un polițist de frontieră, și a primit 30 de zile de arest preventiv.
O altă reținere din această săptămână este cea a fostului jurnalist Gabriel Călin, actual propagandist prorus, acesta fiind bănuit că ar fi primit, în ultimii ani, peste 150.000 de dolari din Federația Rusă, convertiți din criptomonede, bani folosiți inclusiv pentru a-și finanța ilegal partidul, concurent electoral la ultimele alegeri parlamentare.
Tot în această săptămână, șeful suspendat al Direcției Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, după ce ar fi dezvăluit secrete de stat unor agenți ruși, a ținut un discurs în fața magistraților, pledând nevinovat. Potrivit acuzatorilor de stat, verdictul în dosarul lui Creangă ar putea fi pronunțat până la finele anului curent.
Reforma justiției se află pe „o traiectorie pozitivă”, iar curățarea sistemului trebuie „să continue până la ultima persoană din sistem”. Totodată, judecătorii care „se tem de hoți” și tergiversează nejustificat dosarele, „trebuie să plece din sistem”, a afirmat președinta Maia Sandu, într-un interviu oferit în exclusivitate postului Moldova 1.
„Cei care și-au făcut speranțe că, după alegeri, se va schimba ceva și ei vor putea reveni la ce-au făcut mulți dintre ei timp de trei decenii, nu mai este posibil”, le-a transmis șefa statului reprezentanților din sistemul justiției.
