RETROSPECTIVA // R. Moldova își accelerează parcursul european, România își alege președintele într-un scrutin decesiv, iar negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia eșuează
Republica Moldova avansează în etapele-cheie ale procesului de aderare europeană, iar românii își aleg președintele. Miza turului final al alegerilor prezidențiale, în care se confruntă liderul AUR, George Simion, și candidatul independent, Nicușor Dan, este extrem de importantă, nu doar pentru România și Republica Moldova.
Alegerile din România, un test decisiv
Miza scrutinului este nu doar alegerea președintelui, ci și definirea traiectoriei României pentru următorii ani, într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și crize democratice. Prezența la vot atât în țară, cât și în diasporă, este mai mare decât în primul tur – unul din factorii decisivi care ar putea înclina balanța.
Prezența în diasporă era, duminică la amiază, aproape dublă față de primul tur de scrutin și de trei ori mai mare decât la alegerile din 2024, anulate de Curtea Constituțională. Mobilizarea la vot în Republica Moldova arată maturitatea politică a electoratului român din țara noastră, constată experții.
Votul este mai mult decât exercitarea unui drept. Miza ține și de viitorul nostru ca țară, de aspirațiile noastre europene, notează scriitorii. Mai mulți alegători din Republica Moldova ne-au spus că își doresc un lider proeuropean la Cotroceni.
Eurodeputatul Eugen Tomac observă că România, la fel ca întreaga Europă, nu este pregătită să facă față valului de dezinformare și propagandă din războiul hibrid dus constant de Rusia pentru a submina democrațiile occidentale.
Republica Moldova își accelerează parcursul european
Următorul Summit Uniunea Europeană – Republica Moldova va avea loc pe 4 iulie, la Chișinău, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Oamenii din Moldova au ales libertatea în locul opresiunii, speranța în locul fricii și viitorul în locul trecutului.”
În ajun, la Summitul Comunității Politice Europene de la Tirana, liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm și unit pentru Republica Moldova și viitorul său european într-o declarație comună semnată în urma unei întrevederi cu președinta Maia Sandu.
Viitorul parlament fie va legitima integrarea europeană, fie o va îngropa, a declarat președinta Maia Sandu reiterând că Republica Moldova are șanse reale să finalizeze negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2027 și să adere la blocul comunitar în 2029, adică în mandatul actualei comisii europene și în mandatul următorului parlament moldovean.
Între timp, Guvernul a aprobat trei documente strategice necesare pentru deschiderea clusterului 1 - Valori fundamentale. Cu acest cluster se deschid și se încheie negocierile de aderare. Regresul în realizarea reformelor poate stopa temporar întregul proces. Deschiderea primului cluster va fi un pas important, spun experții, dar modul în care vor avansa celelalte capitole de negociere depinde de voința politică.
Autoritățile spun că au finalizat, în total, trei clustere și că lucrează acum la cel privind creșterea economică și competitivitatea. Obiectivul până la finele anului este lansarea negocierilor directe pe cât mai multe capitole și realizarea reformelor necesare pentru accesarea primei tranșe din Planul de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro.
Agenda de reforme pentru Planul de Creștere poate fi mai ambițioasă, constată experții, care recomandă autorităților moldovene să evite proiectele populiste investind fondurile europene în proiecte majore din domenii prioritare și strategice.
Extinderea Uniunii Europene este din nou o prioritate pe agenda Bruxelles-ului, iar regiunea Balcanilor de Vest devine o miză geopolitică majoră în fața influențelor externe, a declarat președintele Consiliului European, António Costa. Cine sunt țările candidate și cât de aproape sunt de integrare, citește AICI.
Reforma justiției, pasul decisiv spre Uniunea Europeană
Reforma justiției este ireversibilă. Evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor continuă și va consolida independența justiției. Iar crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) va spori reacția de răspuns la pericolele iminente la adresa securității, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Proiectul de lege privind comasarea procuraturilor specializate în una singură - PACCO – votat în prima lectură este acum consultat cu instituțiile europene, inclusiv Comisia de la Veneția. Reforma este una necesară, dar întârziată, susține deputatul PAS, Lilian Carp.
Necesitatea unei instanțe anticorupție este indiscutabilă, însă crearea acesteia va dura, anticipează președintele CSM, Sergiu Caraman. Concomitent, avansează procesul de selectare a noului șef al Procuraturii Anticorupție, după controversata demisie a Veronicăi Drăgălin.
Între timp, CSJ continuă să se confrunte cu un deficit acut de cadre, iar membrii CSM sunt sceptici că vor reuși, până la sfârșitul anului, să suplinească toate funcțiile vacante. După un nou concurs, CSM a selectat doi candidați la funcția de judecător la CSJ: actualul procuror general, Ion Munteanu și avocatul Leonid Chirtoacă. Ion Munteanu nu a anunțat deocamdată dacă va rămâne sau nu la Procuratura Generală. Cu doar nouă judecători, dintr-un total de 20, CSJ spune că nu face față volumului mare de dosare.
Ministerul Justiției a prelungit ancheta internă inițiată după ce mai multe persoane condamnate pe viață au fost eliberate în baza Legii amnistiei și a modificărilor la Codul penal. Iar Poliția a anunțat că a aflat unde se află Iurie Radulov, alias „Babior”, unul dintre condamnații pe viață, care recent a fost eliberat condiționat și a părăsit Republica Moldova. Se întreprind măsuri pentru a-l readuce în țară.
CMC: Blocaj pe buget, consens pe interzicerea marșului Pride
După o pauză de câteva luni, consilierii municipali s-au reunit în ședință, dar nu au găsit consens pe proiectul bugetului, care trebuia adoptat încă la finele anului trecut. [Consilierii PAS] (https://moldova1.md/p/48867/disputele-privind-bugetul-capitalei-continua-consilierii-pas-acuza-un-buget-anti-social--ceban-accepta-discutiile) spun că proiectul propus de primarul Ion Ceban este „antisocial și electoral”. Și cei din PSRM se declară nemulțumiți și propun amendamente. Iar fracțiunea MAN acuză PAS și PSRM că transformă subiectul bugetului într-o dispută politică.
Pe un alt subiect, consilierii municipali MAN, PSRM și PCRM au găsit consens votând împreună pentru interzicerea întrunirilor comunității LGBTQ+ în municipiul Chișinău. Fracțiunea PAS a părăsit sala, în semn de protest. E o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului – dreptul la liberă exprimare, la întrunire și la egalitate în fața legii, a subliniat comunitatea LGBTQ+.
Negocierile de pace la Istanbul, fără rezultate
Primele discuții de pace directe dintre Rusia și Ucraina din ultimii trei ani s-au încheiat rapid, cu acuzații reciproce și fără niciun rezultat concret, cu excepția unui acord de schimb de prizonieri.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că a fost „o șansă reală pentru pași importanți spre încheierea războiului dacă Putin nu s-ar fi temut să vină în Turcia”.
Rusia ar fi formulat cerințe inacceptabile pentru încetarea focului, între care recunoașterea internațională a regiunilor ocupate de Rusia, inclusiv a Crimeii anexate, și renunțarea la cererile de despăgubiri de război.
Experții în securitate spun că Moscova continuă să obstrucționeze orice soluție diplomatică reală, iar pacea din Ucraina depinde de unitatea SUA și a UE, dar și de presiunea internațională asupra Rusiei. Kremlinul încearcă să transforme ideea unui armistițiu într-o strategie de consolidare militară și de câștig geopolitic, iar Vladimir Putin evită o întâlnire cu Volodimir Zelenski, deoarece Moscova nu și-a atins încă obiectivul strategic de a împiedica Kievul să devină o democrație funcțională și membră NATO, mai afirmă experții.
Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat că va vorbi la telefon luni, 19 mai, cu Vladimir Putin și ulterior cu Volodimir Zelenski și membri ai NATO.
