Cum este investigată finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Șor: dosare în instanță, condamnări și zeci de milioane de lei introduse ilegal

Până în aprilie 2025, în contextul investigării mecanismului de finanțare ilegală a partidelor afiliate grupului Șor, Procuratura Anticorupție (PA) a deferit justiției 18 cauze penale. În total, patru condamnări au fost deja pronunțate, dintre care una în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției. Dosarele vizează fapte comise între anii 2022–2024, inclusiv acceptarea finanțării din partea unui grup criminal organizat, distribuirea de fonduri nedeclarate și implicarea în activități politice cu resurse provenite din surse interzise de lege. Sumele implicate în aceste cauze depășesc zeci de milioane de lei, iar printre persoanele trimise în judecată se numără deputați și lideri teritoriali afiliați lui Șor.

Ce prevede instrucțiunea Guvernului privind blocarea site-urilor utilizate pentru infracțiuni

Proiectul de instrucțiune elaborat de Guvern, care urmează să reglementeze modul în care MAI și SIS pot bloca accesul la anumite site-uri, nu aduce reguli noi și nici nu deschide calea către cenzurarea abuzivă a internetului, se menționează într-o analiză publicată de Centrul pentru Jurnalism Independent(CJI). Documentul vine să clarifice și să aplice prevederile existente din Legea privind combaterea criminalității informatice și să detalieze pașii necesari pentru emiterea ordinelor de restricționare a accesului online.

Noua lege a cetățeniei române: proces digitalizat, condiții mai stricte și costuri mai mari pentru solicitanți

Noua Lege a cetățeniei române, care a intrat în vigoare la începutul lunii martie, aduce schimbări semnificative în procesul de obținere sau redobândire a cetățeniei. Termenul de examinare a dosarelor a fost prelungit, condițiile s-au înăsprit, iar costurile pentru solicitanți vor fi mai mari. Cu toate acestea, noile modificări au și aspecte pozitive.

Dezinformarea online ar putea fi sancționată contravențional. Inițiativa, contestată de experți și opoziție

Dezinformarea în mediul online ar putea fi sancționată contravențional în Republica Moldova, potrivit unui amendament privind modificarea Codului contravențional. Potrivit inițiatorilor, măsura este necesară pentru a proteja spațiul informațional de campanii de manipulare, în special în perioade electorale sau de criză. De cealaltă parte, reprezentanți ai opoziției și ai societății civile avertizează asupra riscurilor de cenzură și încălcare a libertății de exprimare. Inițiativa urma să fie supusă astăzi, 21 martie, consultărilor publice, dar a fost trimisă spre reexaminare.

Republica Moldova implementează Convenția OIM 190 privind combaterea hărțuirii la locul de muncă: ce prevede documentul

Începând cu 19 martie, în Republica Moldova intră în vigoare Convenția 190 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), un document juridic care stabilește norme clare pentru prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Prin această ratificare, statul își asumă responsabilitatea de a asigura un mediu de muncă sigur și demn pentru toți angajații.

Procedurile de moștenire, simplificate: ce prevede noul proiect de lege și ce spun specialiștii

Moștenitorii din Republica Moldova ar putea avea parte de reguli mai clare și mai echitabile în ceea ce privește succesiunea. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care modifică mai multe aspecte din Codul Civil. Astfel urmează să fie simplificată acceptarea moștenirii și protejate drepturile soțului supraviețuitor. Totuși, unii specialiști atrag atenția că anumite modificări ar putea genera litigii.

A fost aprobat Planul pentru independența energetică: ce acțiuni prevede

Guvernul a aprobat Planul de măsuri privind consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova. Documentul prevede investiții majore în infrastructură, creșterea capacității de producere a energiei electrice la nivel local, inclusiv din surse regenerabile, crearea stocurilor de gaze naturale și produse petroliere, precum și integrarea piețelor energetice cu Uniunea Europeană până în 2030.

Trei ani de la semnarea cererii de aderare la UE: evoluția Republicii Moldova pe drumul european

Republica Moldova făcea un pas istoric pe 3 martie 2022, când a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană. Într-un context geopolitic tensionat, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău și-au asumat un parcurs european accelerat. În cei trei ani care au urmat, țara a trecut printr-un proces complex: a primit statutul de candidat la UE, în iunie 2022, și a deschis negocierile de aderare, în iunie 2024. Trecem în revistă evenimentele care au marcat ultimii trei ani de relații UE-Republica Moldova și nu doar.

CFM, în criză de peste un deceniu: corupție, datorii și reforme

Calea Ferată din Moldova (CFM) a fost, în ultimii peste zece ani, în centrul unor transformări marcate de provocări economice, schimbări de management, presiuni externe și încercări repetate de reformă. De la probleme de corupție și subfinanțare la crize generate de factori externi precum pandemia de COVID-19 și instabilitatea regională, CFM a cunoscut un parcurs complicat. Trecem în revistă principalele cauze ale crizei, deciziile luate de autorități și efectele asupra angajaților și pasagerilor.

De la criza refugiaților la independența energetică și integrarea europeană: cum a transformat războiul din Ucraina Republica Moldova

Cei trei ani de război în Ucraina au avut un impact semnificativ asupra Republicii Moldova, generând provocări majore pe mai multe fronturi. Criza refugiaților, tensiunile din sectorul energetic, dificultățile din agricultură și schimbările în transportul de mărfuri au testat capacitatea autorităților de la Chișinău de a gestiona situații de criză. În paralel, conflictul a accelerat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, fiind deschise oficial negocierile de aderare.

O plângere, zero dosare în doi ani. Legea separatismului, neaplicată: lipsă de voință politică sau context nefavorabil?

La doi ani de la modificarea Codului penal, care prevede pedepse pentru separatism, organele de drept nu au deschis niciun dosar în baza acestei legi. Deși în 2023 a fost depusă o plângere, oamenii legii au refuzat să inițieze o anchetă, invocând lipsa elementelor de infracțiune, a precizat Ministerul Afacerilor Interne pentru Teleradio-Moldova. Experții consideră că aplicarea legii este blocată de absența unui context politic favorabil și a unui statut juridic clar al regiunii transnistrene, dar și de lipsa voinței politice și a temerii de a nu amplifica tensiunile dintre cele două maluri ale Nistrului.

EXPLICĂM cum criza generată de Rusia afectează „bugetul” regiunii transnistrene

Regiunea transnistreană se confruntă, de mai mulți ani, cu un deficit „bugetar” imens, cheltuielile depășind veniturile de aproape două ori. Acest decalaj s-a aprofundat pe fundalul actualei crize energetice, al cărei deznodământ rămâne încă incert, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Unii experți estimează că, fără sprijin extern, malul stâng al Nistrului ar putea rezista economic cel mult trei luni, în actualele condiții, când activitatea multor întreprinderi industriale rămâne sistată, acestea fiind printre principalii contribuabili la bugetul regiunii separatiste.