RETROSPECTIVĂ // R. Moldova accelerează spre UE, alegerile din toamnă – decisive, Dragalin vrea să treacă poligraful, iar amnistia stârnește controverse: „gafă” sau „rea-voință”?
Scandalul provocat de aplicarea și modificările controversate ale Legii amnistiei – care au dus la eliberarea a nouă condamnați la închisoare pe viață – a rămas și în această săptămână în prim-planul atenției publice, fiind intens comentat de autorități, politicieni și societatea civilă.
Legea amnistiei, suspendată parțial de Curtea Constituțională. Autoritățile cer investigarea abuzurilor
Legea amnistiei a ajuns, în această săptămână, pe masa Curții Constituționale. Magistrații au suspendat unele prevederi, în urma unei sesizări depuse de procurorul general Ion Munteanu. Șeful Procuraturii Generale a cerut, printre altele, anularea prevederilor ce permit comutarea pedepsei cu detenție pe viață la 30 de ani, chiar și fără evaluarea riscului de recidivă. În același context, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a atras atenția că legea a fost aplicată neuniform de către instanțele de judecată și a solicitat inițierea unor verificări riguroase, pentru a clarifica eventualele abuzuri sau erori de interpretare.
Modificările operate în 2022 și 2023 au creat breșe în sistemele de justiție și penitenciar, care au fost ulterior exploatate abuziv de unii funcționari, susține președinta Maia Sandu. Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat modificările legislative drept „un proiect cu intenții bune, dar soldat cu o gafă”. Ambii oficiali au cerut investigarea traseului legislativ al amendamentelor și sancționarea celor responsabili.
Subiectul a provocat reacții și pe scena politică. PAS și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care Ministerul Justiției a gestionat situația, iar opoziția a cerut demisia ministrei Veronica Mihailov-Moraru. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a depus o nouă moțiune simplă – a șasea în ultimele două luni – acuzând ministerul că ar fi pus în pericol securitatea cetățenilor. Instituția a respins acuzațiile.
Sub presiunea publică, Ministerul Justiției a lansat o anchetă internă care vizează Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), comisiile de evaluare și alți responsabili implicați în eliberarea unor condamnați la detenție pe viață. „Există suspiciuni de abuz și inconsecvență”, a transmis instituția.
Vetting-ul, în centrul unui nou val de tensiuni
Scena politică și sistemul de justiție au fost marcate, în această săptămână, de o nouă controversă publică. O scrisoare semnată de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, adresată judecătoarei Mariana Ursachi – care nu a promovat evaluarea Comisiei Vetting din cauza unor probleme de integritate financiară – a incitat spiritele în societate.
În document, Dragalin susține că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut o listă cu procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție pe care ea îi consideră integri și care ar trebui să promoveze Vetting-ul.
Șefa statului a respins acuzațiile, calificându-le drept „false și regretabile”, iar premierul Recean, prin purtătorul său de cuvânt, le-a catalogat drept „o minciună gravă”. Într-o reacție ulterioară, Dragalin a confirmat autenticitatea scrisorii și a declarațiilor făcute, exprimându-și disponibilitatea de a trece testul poligraf pentru a-și susține afirmațiile.
Justiția în curs de reformare; UE – tot mai aproape, iar alegerile din toamnă – decisive
„Cea mai mare parte a reformei justiției a fost deja realizată”, iar acum a venit momentul ca judecătorii care au trecut evaluările de integritate să livreze și rezultate concrete, susține președinta Maia Sandu. Șefa statului a recunoscut, totodată, că sunt încă probleme la Procuratura Anticorupție, de la care așteaptă mai multă eficiență. Și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, susține că, deși Republica Moldova a făcut pași importanți în direcția integrării europene, reforma justiției rămâne o provocare majoră.
- Salariile judecătorilor ar putea crește cu 5.600 de lei, începând cu 1 iulie. CSM: „Un pas important și necesar”.
- Maia Sandu: O salarizare adecvată și echitabilă a judecătorilor este esențială pentru asigurarea independenței justiției.
Pe fundalul acestor eforturi, autoritățile stabilesc obiective tot mai ambițioase: Maia Sandu speră ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027, iar premierul Dorin Recean țintește semnarea Tratatului de Aderare în 2028 – cu doi ani mai devreme decât estimările anterioare.
Însă direcția europeană ar putea fi pusă sub semnul întrebării în toamna acestui an, când vor avea loc alegeri parlamentare cruciale. „Este o miză existențială: Europa sau Rusia?”, avertizează experții politici. Potrivit lor, rezultatul scrutinului din acest an va defini cursul Republicii Moldova. La rândul său, premierul Dorin Recean a avertizat că Moscova pregătește deja alternative politice pentru a încerca să oprească sau chiar să inverseze drumul european al Republicii Moldova. Oficialul susține că alegerile din toamnă sunt „critice și foarte importante” pentru viitorul țării.
Alegătorii cu dublă cetățenie, chemați la urne: miza alegerilor din România
O miză importantă pentru parcursul european al Republicii Moldova sunt și alegerile prezidențiale din România, susțin experții. Cetățenii români din Republica Moldova sunt așteptați la urne în perioada 2–4 mai, la una dintre cele 64 de secții de votare propuse – cu cinci mai multe decât la scrutinul precedent și cu 14 mai multe decât cele planificate în Statele Unite. Vezi cum vor vota cetățenii români din țara noastră, dar și adresele secțiilor de votare – AICI.
Partidul de guvernare de la Chișinău, Acțiune și Solidaritate (PAS), și-a declarat deja sprijinul pentru Crin Antonescu, candidatul Alianței România Înainte. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el lider al PAS, a făcut apel către cetățenii cu dublă cetățenie să iasă masiv la vot, pentru a nu permite forțelor extremiste, care „nu iubesc Republica Moldova, să abată România de pe drumul corect”.
Între timp, în România, USR a anunțat în această săptămână că își retrage sprijinul pentru Elena Lasconi la alegerile prezidențiale și îl susține pe Nicușor Dan în acest scrutin. Lasconi a declarat, în reacție, că nu se retrage din cursa pentru Cotroceni: „Sunt mai hotărâtă ca oricând. Îmi dau seama cât de putred e acest sistem. Mă aștept la orice formă de presiune”.
Drumuri, trotuare și curți renovate cu sprijin european. Experți: Un pas bun, dar cu riscuri
Să vedem acum și partea plină a paharului. Uniunea Europeană ne este, din nou, alături. Autoritățile au anunțat în aceste zile un program fără precedent, prin care cetățenii din 100 de localități vor beneficia de reparații și construcții de drumuri și trotuare prin inițiativa „Europa este aproape”. În paralel, curțile blocurilor de locuințe din Chișinău și din suburbii vor fi modernizate în cadrul programului „Curtea Europeană”. Ambele proiecte sunt sprijinite financiar prin Bugetul +Plus, care prevede alocări suplimentare de 8 miliarde de lei – fonduri oferite de Uniunea Europeană.
Reprezentanți ai administrației locale și experți în politici publice salută inițiativele, dar atrag atenția asupra riscurilor – de la regulile complicate de accesare a fondurilor până la pericolul ca resursele să fie împărțite pe criterii politice. Detalii - AICI.
Între timp, opoziția critică guvernarea pentru creșterea accelerată a datoriei publice externe, care a înregistrat un salt de 33% în ultimii doi ani. În replică, autoritățile susțin că împrumuturile sunt direcționate spre proiecte de dezvoltare și reforme necesare, iar experții economici afirmă că nivelul actual al datoriei rămâne sustenabil și nu afectează, deocamdată, stabilitatea financiară a țării.
Trump s-a răzgândit: Amână taxele vamale, inclusiv pentru R. Moldova, și le majorează pentru China
Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, au anunțat în aceste zile majorarea tarifelor comerciale pentru bunurile din China, dar au decis să amâne aplicarea noilor taxe vamale cu 90 de zile pentru peste 75 de țări — inclusiv Republica Moldova — care au acceptat să negocieze. Măsura, anunțată în aceeași zi în care taxele lui Trump au intrat în vigoare, este văzută drept un pas înapoi temporar din partea liderului american, care până acum a promovat o politică comercială agresivă la nivel global.
Uniunea Europeană a decis să amâne, ca răspuns, aplicarea tarifelor comerciale, iar Donald Trump a anunțat, la rândul său, relaxarea presiunii asupra industriei vinului și băuturilor spirtoase. Într-un comentariu ironic despre reacția Uniunii Europene, Trump a remarcat că blocul comunitar a fost „isteț” în alegerea de a suspenda pentru 90 de zile răspunsul la noile taxe, după ce a observat măsurile dure impuse Chinei: „UE a fost creată pentru a profita de Statele Unite”.
Comisia Europeană estimează că taxele SUA ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu 0,2% până în 2027. Impactul asupra economiei americane ar putea fi și mai sever: între 0,8% și 1,4%, potrivit comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
Între timp, în Republica Moldova, producătorii locali au cerut deja intervenția Guvernului. Potrivit lor, taxele impuse de Trump reprezintă „o lovitură dură”, care ar putea afecta exporturile și competitivitatea pe piețele internaționale. Experții au constatat, la rândul lor, că, în lipsa unei reacții rapide, țara noastră riscă să devină victima colaterală a unei dispute comerciale globale în care nu are nici influență, nici responsabilitate.
- China impune taxe de 125% pentru produsele din SUA. Xi Jinping: „Nu există câștigători într-un război al tarifelor”.
- Expert: R. Moldova trebuie să profite de pauza tarifară oferită de SUA. Rămâne în vigoare taxa de 10% pentru exporturi.
- Corespondență Dan Alexe // Europa lovește SUA selectiv, izbind tarifar „statele roșii”.
Discuțiile pentru pace în Ucraina continuă, dar atacurile nu se opresc
Discuțiile privind pacea în Ucraina au continuat și în această săptămână. Delegații americani și ruși s-au întâlnit la Istanbul pentru a discuta reluarea relațiilor diplomatice, în timp ce emisarii lui Donald Trump s-au aflat în Rusia pentru negocieri privind un acord de pace. Unele scenarii vehiculate prevăd împărțirea teritoriului ucrainean în zone de responsabilitate, fără implicarea directă a trupelor americane. Trump s-a declarat dezamăgit de ritmul discuțiilor și a cerut Rusiei să accelereze procesul.
Între timp, Rusia a lansat cel mai masiv atac asupra orașului Sumî, chiar în Duminica Floriilor. Cel puțin 21 de civili și-au pierdut viața, iar alți 83 au fost răniți. Președintele Zelenski a cerut un răspuns puternic din partea SUA și a Europei, numind Rusia „stat terorist”. Fără presiune internațională, spune Zelenski, pacea rămâne imposibilă.
ALTE ȘTIRI PE SCURT:
- 16 ani de la protestele din 7 aprilie 2009: ancheta penală este încă în desfășurare. 27 de ONG-uri cer desecretizarea dosarelor, iar Maia Sandu avertizează: „Valorile democratice sunt din nou amenințate”.
- Republica Moldova ar putea primi lansatoare de rachete antiaeriene: UE se pregătește să aprobe un pachet de ajutor militar. Experții spun că sprijinul UE pentru apărarea Republicii Moldova nu înseamnă militarizare, dar protecție.
- Peste 18 mii de copii din Republica Moldova, lăsați în grija altor persoane. Inițiativă legislativă: părinții plecați, care nu asigură custodia, ar putea fi amendați cu 5 mii de lei.
- În 2024, a scăzut cu aproape 2% numărul copiilor înscriși în grădinițe. Explicațiile autorităților și experților.
- Proces de restructurare la CFM: Întreprinderea scoate din nou la licitație vagoane și locomotive, pentru a achita salariile restante, și optimizează numărul de angajați. Pensionarii, primii pe listă pentru a fi demiși.
- Haine cusute la Bălți pentru Italia. Fabrica de confecții și-a modernizat producția în baza unui program guvernamental.
