Retrospectivă // „Porțile” pentru deținuții pe viață – din nou închise; Nesterovschi – „salvat” de Moscova, Trump declară „război economic”, cu impact asupra R. Moldova

Modificările la Legea amnistiei, adoptate cu prilejul marcării a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, precum și ajustările aduse Codului penal, care au deschis calea eliberării pentru mai mulți condamnați pe viață, s-au transformat într-unul dintre cele mai controversate și discutate subiecte ale săptămânii. Partidul de guvernare a exclus-o pe deputata Olesea Stamate – coautoare a proiectului – din rândurile sale și i-a cerut să renunțe la mandatul de parlamentar. Scandalul a stârnit un val de reacții dure. Opoziția a criticat vehement guvernarea, cerând demisia întregii fracțiuni și alegeri anticipate. La rândul lor, experții atrag atenția că această eroare legislativă riscă să compromită imaginea guvernării, oferind opoziției un teren propice pentru a exploata politic situația și a submina încrederea cetățenilor în actuala putere.

Ca reacție la scandalul declanșat, Parlamentul a adoptat în regim de urgență noi modificări legislative. Astfel, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor mai putea beneficia simultan atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea condiționată din închisoare. Proiectul de lege a fost aprobat cu votul a 54 de deputați ai fracțiunii PAS, în timp ce parlamentarii din opoziția comunistă și socialistă s-au abținut, dar au permis adoptarea inițiativei în două lecturi.

Pe lângă excluderea Olesei Stamate din PAS, scandalul a dus și la demisia șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, la solicitarea premierului Dorin Recean. Interimatul funcției va fi asigurat de Alexandru Adam. Totodată, PAS a anunțat că va adopta noi măsuri în urma unei „analize ample” a situației și a cerut instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate în acest proces.

De menționat că, în urma modificările legislative susținute de majoritatea parlamentară în 2021 și 2022, din închisoare au reușit să iasă nouă condamnați pe viață, potrivit datelor ANP. Printre ei, și doi interlopi condamnați pentru infracțiuni deosebit de grave – Alexandru Sinigur și Iurie Radulov. Primul a revenit după gratii, în baza unui dosar deschis pentru omor, în timp ce cel de-al doilea a reușit să părăsească țara, potrivit IGP.

Prima reacție a Olesei Stamate, după ce a fost exclusă din PAS: „Cunosc adevărul și am sufletul împăcat”. Își va depune mandatul? Află AICI.
Curtea de Apel Nord a decis: interlopul Alexandru Sinigur revine în penitenciar, după ce i-a fost anulată liberarea condiționată.
Sistemul penitenciar din Republica Moldova, sub presiune: lipsă de personal, condiții precare și acces limitat la servicii medicale.

Deputatul transfug Nesterovschi, „salvat” de Rusia. Chișinăul și Moscova – decizii în oglindă

Fuga în regiunea transnistreană a deputatului transfug Alexandr Nesterovschi, cu ajutorul Ambasadei Rusiei la Chișinău, cu o zi înainte ca instanța să-l condamne la 12 ani de închisoare cu executare, a fost cap de afiș în presa din Republica Moldova în această săptămână. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a confirmat că Nesterovschi a beneficiat de sprijin din partea misiunii diplomatice ruse pentru a fugi de justiție. Președinta Maia Sandu a calificat imixtiunea Rusiei în justiția din Republica Moldova drept „inacceptabilă”, iar premierul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că protejează „criminalii și pe cei care încalcă legea”. Experții consideră, la rândul lor, că aceste acțiuni reprezintă „o încălcare gravă a suveranității țării”.

În ciuda dezvăluirilor făcute de SIS și a reacțiilor dure de la Chișinău, Tiraspolul și Ambasada Rusiei au negat orice implicare în fuga deputatului. Ca reacție, Republica Moldova a expulzat trei angajați ai Ambasadei Rusiei la Chișinău, iar Rusia a răspuns cu expulzarea a trei angajați ai Ambasadei Republicii Moldova la Moscova.

Tot în această săptămână, deputata transfugă Irina Lozovan și soțul acesteia au fost condamnați la șase și, respectiv, cinci ani de închisoare, însă rămân și azi de negăsit. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că aceștia se ascund, la fel, în regiunea transnistreană. Ar fi plecat chiar înaintea lui Nesterovschi, însă fără ajutorul Rusiei.

Între timp, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, rămâne în arest în penitenciar, iar fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, s-a mai ales cu două identități false, potrivit șefului poliției naționale.

Sursa: Captură video/Șeful SIS demonstrează implicarea Ambasadei Rusiei în dispariția lui Nesterovschi

Rețea pro-rusă din R. Moldova, legată de oligarhul Ilan Șor, sancționată pentru amestec în alegerile din 2024. Reacții

O veste bună a venit în această săptămână din Marea Britanie. Autoritățile britanice au impus sancțiuni unei rețele pro-ruse implicate în tentative de fraudare a alegerilor din Republica Moldova. Printre persoanele vizate se numără deputata Marina Tauber, afiliată fugarului condamnat Ilan Șor, care a părăsit Republica Moldova acum trei luni și nu s-a mai întors. Președinta Maia Sandu a salutat sancțiunile aplicate persoanelor și entităților legate de Șor, precizând că acestea fac parte din eforturile comune pentru protejarea democrației și combaterea ingerințelor Kremlinului: „Este un semnal clar că acțiunile subversive au consecințe”.

În același context, unii experți de la Chișinău susțin că „Rusia va continua acțiunile hibride împotriva Republicii Moldova”. Invitată la Radio Moldova, președinta Maia Sandu a avertizat că Kremlinul va încerca să influențeze și alegerile parlamentare din acest an, care sunt cruciale. Șefa statului consideră că „cei care își vând votul își vând țara”. Cum este investigată finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Șor – dosare în instanță, condamnări și zeci de milioane de lei introduse ilegal – vezi AICI.

Un semnal puternic a venit în această săptămână din partea șefului Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, care a declarat că NATO poate ajuta Republica Moldova să reziste interferenței rusești. Înaltul oficial a lăsat să se înțeleagă că aliații sunt pregătiți să întreprindă măsuri suplimentare pentru a sprijini țara noastră în fața acestor provocări.

BCS scoate din sertar arma Kremlinului. Reacții la proiectul de lege privind așa-zișii „agenți străini”

În timp ce Rusia este acuzată de interferențe în Republica Moldova, un grup de deputați din tabăra comuniștilor și socialiștilor a înregistrat în aceste zile un proiect de lege inspirat de legislația rusă, care vizează reglementarea „agenților străini” în Republica Moldova. Proiectul propune înregistrarea acestora într-un Registru special gestionat de un „Comitet pentru Controlul Influenței Străine” aflat sub control parlamentar. Scopul declarat este transparența activităților persoanelor și entităților care primesc finanțare externă și care influențează procesele politice, economice și sociale din țară.

Proiectul a stârnit critici din partea organizațiilor neguvernamentale, care îl consideră o amenințare la adresa libertății presei, democrației și statului de drept. Cu o reacție a venit și șeful Delegației Uniunii Europene, Jānis Mažeiks, care spune că astfel de măsuri „sunt fundamental incompatibile cu valorile UE”. Analistul Nicolae Negru a sugerat că proiectul distrage atenția de la acțiunile de destabilizare externe și pune în centrul atenției finanțările ONG-urilor. „De ce nu au propus o lege care să oprească finanțările ilegale venite din Rusia?”, s-a întrebat analistul politic. Autorii proiectului resping aceste critici.

Între timp, Tiraspolul propune noi măsuri restrictive pentru accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană, inițiativă criticată dur de opt organizații media care au denunțat abuzurile regimului separatist. Chișinăul a declarat, în reacție, că acțiunile regimului separatist sunt monitorizate de OSCE și UE. Potrivit Biroului de reintegrare „intenția” demonstrează, încă o dată, că Tiraspolul își dorește „cu orice preț” escaladarea tensiunile dintre cele două maluri ale Nistrului. Analista Mihaela Șerpi de la Promo-LEX consideră, la rândul său, că măsurile Tiraspolului de subminare a presei independente sunt ilegale și vizează, de fapt, blocarea unei documentări obiective a realității din regiune, pentru a menține monopolul și cetățenii într-un vid informațional.

Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului blochează reuniunea în formatul 1+1. Chișinăul reacționează: „Tiraspolul nu-și dorește restabilirea dialogului și soluționarea la masa de negocieri a problemelor acumulate”.
Îmbunătățirea cadrului legal pentru protecția jurnaliștilor, subiect de discuție la Parlament.

Germania, din nou alături de Republica Moldova

Pe plan politic, săptămâna a fost marcată inclusiv de vizita la Chișinău a șefei diplomației germane, Annalena Baerbock, care s-a impus rapid în timpul mandatului pe scena politică germană și internațională printr-un discurs ferm, axat pe valori democratice și sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova. În țara noastră, Baerbock a anunțat un nou sprijin financiar în valoare de 37 de milioane de euro și a precizat că atât actualul Guvern federal german, cât și viitorul Executiv își mențin angajamentul ferm față de țara noastră.

Experta în relații internaționale, Angela Grămadă, consideră că aportul Germaniei în domeniul expertizei și sprijinului diplomatic pentru instituțiile publice de la Chișinău este esențial pentru întărirea capacităților interne ale Republicii Moldova, pentru avansarea în procesul de integrare europeană și reziliența generată de agresiunea Rusiei. Detalii – AICI.

Portret // Annalena Baerbock – patru vizite în Republica Moldova și o poziție clară contra influenței ruse.

Sursa: presedinte.md / Annalena Baerbock și Maia Sandu

„În comerț nu există prieteni”: Trump a taxat întreaga planetă, inclusiv Republica Moldova

Pe plan extern, săptămâna care se încheie a fost marcată de „războiul comercial” anunțat de președintele american Donald Trump, pentru practic toate țările lumii, inclusiv Republica Moldova. Într-un discurs de o oră, Trump a anunțat o lungă serie de taxe vamale, începând cu 25% pentru orice automobil care intră în SUA. Republica Moldova este printre țările vizate de noile măsuri, cu o taxă vamală de 31% – una printre cele mai mari anunțate – impusă asupra exporturilor către piața americană.

Experții economici consideră că taxele vamale anunțate de SUA pentru produsele moldovenești „nu vor afecta grav economia națională, însă vor pune presiune pe întreprinderile care exportă pe piața americană”. Premierul Dorin Recean a declarat că aproximativ 2,5% din comerțul extern al țării ar putea fi afectat. Cel mai mult ar putea avea de suferit sectorul vitivinicol. Guvernul a promis deja că va sprijini antreprenorii moldoveni afectați.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că Europa a pregătit deja o strategie pentru a contracara taxele anunțate de Donald Trump: „Europa este pregătită să ia măsuri ferme pentru a-și proteja economia”.

Rusia continuă să atace Ucraina, în ciuda negocierilor pentru o încetare a focului

În ciuda discuțiilor purtate de SUA pentru încheierea unui armistițiu, avansul trupelor ruse în Ucraina continuă, iar atacurile rămân neîntrerupte. În această săptămână, liderul rus Vladimir Putin a lansat cea mai mare campanie de înrolare din ultimii 14 ani, recrutând 160.000 de soldați. Orașele ucrainene sunt bombardate zilnic de armata rusă, iar conflictele nu dau semne de încetare.

Doar în ultimul atac asupra Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Ucrainean, Volodimir Zelenski, cel puțin 18 civili și-au pierdut viața, jumătate dintre ei fiind copii, după ce o rachetă a căzut pe un teren de joacă. Mai mulți lideri internaționali au reacționat, inclusiv președinta Republicii Moldova, Maia Sandu: „Rusia nu dorește pace – rachetele sale spun asta clar”.

[Ucraina și Rusia se acuză reciproc de atacuri asupra infrastructurii energetice. Washingtonul, informat oficial](C:\Users\Multimedia\AppData\Roaming\Microsoft\Word- Ucraina și Rusia se acuză reciproc de atacuri asupra infrastructurii energetice).
Donald Trump susține că Vladimir Putin va respecta o eventuală înțelegere privind încetarea focului în Ucraina, dar avertizează că este pregătit să impună sancțiuni economice dure.
Bucha, trei ani de la masacru: Ucraina a documentat 9.000 de crime de război comise de ruși în acest oraș.

Sursa: Orașul ucrainean Krivoi Rog, atacat de armata rusă

Alte știri pe scurt:

Bugetul +Plus: Guvernul alocă 8 miliarde de lei pentru drumuri, școli moderne și salarii mai mari pentru tineri.
Primarii, supuși presiunilor? CALM solicită revizuirea legislației și distribuirea echitabilă a fondurilor publice. Reacția Guvernului.
73% din import: cum este acoperit consumul de energie electrică al Republicii Moldova după încheierea sezonului rece.
Terenurile agricole lăsate în paragină vor putea fi date în arendă de primării. Ce prevede noul Cod funciar.
Undă verde pentru exporturile moldovenești fără taxe vamale în spațiul EFTA.